Editorial

Cu fiecare drum pe care il fac in afara tarii, parca perceptia despre micimea noasta, ca natie, e tot mai acuta. Daca cercul se extinde si cuprinde zona de dincolo de Europa, chiar si batranul continent incepe sa paleasca... Ma confrunt, de peste 15 ani, cu tot mai dese tatonari ale altor continente, iar perceptia pe care o avusesem despre Europa (ca leagan al civilizatiei, ca model de dezvoltare sau ca stil de viata) sufera   

(prima parte)

E timpul cosmic al postului. Al intoarcerii catre cele sfinte si vesnice, cu putina jertfa, pe masura credintei noastre. Credinta pe care o cautam sau regasim, de obicei, doar cand ne lovim de nevoi si incercari. E un soi de ipocrizie si slabiciune pamanteasca pe care Cerul o intelege si o iarta, punand iubirea inaintea judecatii. Cred ca unul din semnele unei credinte adevarate este gandul si multumirea catre Dumnezeu in   

Primarul „care este” s-a nascut intr-o zi de 28 februarie. Daca o tinea pe muma-sa travaliul cu cateva ceasuri in plus, marele motiv de paranghelie isi facea aparitia doar din patru in patru ani. Calculand anii de temnita luati dupa cate aniversari o sa prinda in celula, nici nu-i asa de rau.

Institutia purtatorului de cuvant este una respectabila si utila in multe dintre institutiile romanesti de stat si de nestat. Depinde cum este folosita de catre cei care efemer sunt pe fotolii de sefi. Cei mai multi, probabil toti sefii, au ajuns in pozitia de director din considerente politice. Un oarecare, fie barbat, fie femeie are o revelatie intr-o dimineata ca ar fi cazul sa ajunga intr-o pozitie de conducere, cea mai   

Acest text e o rubrica, dar ar putea fi, la fel de bine, un autodenunt. Si, daca e asa, intr-o lume in care orice afirmatie poate insemna „discriminare”, „extremism”, „fundamentalism” sau „calomnie”, prefer toate astea in locul tacerii.

Iata lista oraselor care au primit „dreptul” de a fi pe perioada unui an „Capitala Europeana a Culturii”: Atena, Florenta, Amsterdam, Berlin, Paris, Glasgow, Dublin, Madrid, Anvers, Lisabona, Luxembourg, Copenhaga, Thessaloniki, Stockholm, Weimar, Reykjavik, Bergen, Helsinki, Bruxelles, Praga, Krakow, Santiago de Compostela, Avignon, Bologna, Rotterdam, Porto, Bruges, Salamanca, Graz, Genova, Lille, Cork, Patras,   

Eram copil cand, in vacanta de vara, la bunici am ramas intr-o noapte de august pana tarziu, culcat pe spate in lanul de lucerna. Cerul nu era negru, ci albastru inchis, spuzit de stele si o luna imensa, ireala. In jur, doar greierii... Mi se parea ca stam invers, adica cerul jos si eu deasupra lui, plutind in nemarginire. Timpul nu mai exista si am simtit ca acolo, undeva, ma asteapta lucruri extraordinare, de neimaginat.

De ce s-au inmultit conflictele familiale, certurile si divorturile ? De ce ne intoarcem uneori acasa cu apasatorul sentiment al unei obligatii, iar celalalt nu ne vine in intampinare, stapanit de o stare asemanatoare? De ce locul cel mai cald, mai primitor pentru omul dintotdeauna, caminul, devine pentru tot mai multi campul de lupta pentru intaietate si putere ?...

Viena. Turnul de control. O zi obisnuita, cu trafic normal. Valul decolarilor de dimineata a trecut, acum vad pe panourile de comanda o duzina de avioane care se inscrie, frumos, pe traiectoria indicata de turn si isi asteapta randul la aterizare. Seful de tura ne da informatii cu privire la nivelele de zbor, ne arata nivelul de tranzitie, punctele importante din harta Austriei, caile aeriene pe care circula, zilnic, mii de   

(ultima parte)