Dosar

In 19 iunie 1987, Biserica „Sfanta Vineri” din Bucuresti, ridicata in anul 1645, a fost demolata la ordinul Elenei Ceausescu, sub pretextul sistematizarii Bucurestiului.

In noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, Armata Romana a primit de la generalul Ion Antonescu legendarul ordin: „Ostasi. Va ordon: treceti Prutul!“, prin acest ordin declansandu-se operatiunile militare pentru eliberarea Basarabiei si Bucovinei de Nord de sub ocupatia sovietica.

In 15 iunie 2026, s-au implinit 137 de ani de la trecerea la cele vesnice, la varsta de 39 de ani, a „poetului nepereche”, Mihai Eminescu (1850-1889) – „cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamantul romanesc”.

La 11 iunie 1948, in Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist din Romania, a fost adoptata Legea cu privire la nationalizarea principalelor intreprinderi industriale din tara.

Anul 1821 a ramas in sufletul si in mintea romanilor prin ridicarea la lupta - Revolutie - sub conducerea lui Tudor Vladimirescu.

In spiritul traditiei europene, in Romania Zilei Eroilor i s-a conferit prin lege statutul de sarbatoare nationala. Acest eveniment marcheaza, in fiecare an, ziua cand sunt comemorati cei cazuti in razboaie in marile conflagratii mondiale, dar si cei morti in Razboiul de Independenta.

Ziua de 10 mai, cunoscuta si ca „Ziua Regalitatii”, este o zi cu mare conotatie istorica pentru Romania, o zi in care se spune ca „am obtinut Domn, Independenta si Regat!”. De ce este importanta aceasta zi pentru istoria noastra nationala?

La 3/15 mai 1848, a avut loc Adunarea Nationala de la Blaj, una dintre marile adunari a romanilor din Transilvania din timpul Revolutiei de la 1848, prin care acestia si-au expus revendicarile nationale, politice si sociale.

Gheorghe (George) I. Bratianu s-a nascut la 28 ianuarie 1898, la Ruginoasa, in judetul Iasi. Era fiul lui Ion (Ionel) I.C. Bratianu si al printesei Maria Moruzi-Cuza, vaduva lui Alexandru Cuza, fiul cel mare al domnitorului Alexandru Ioan Cuza si nepotul lui Ion C. Bratianu.

Pamantul romanesc, aceasta gradina a Maicii Domnului, este plin de vetre duhovnicesti si de jertfele martirilor, de nevointele cuviosilor, de suferintele celor statornici in credinta strabuna, ale caror nume n-au fost toate scrise in documente, dar pe care Dumnezeu le-a trecut in „Cartea vesniciei”.

Minunea aprinderii Luminii Sfinte de la Ierusalim in Sambata Mare se repeta de aproape 2.000 de ani, fiind considerata cea mai mare minune a Crestinatatii ortodoxe. Acest eveniment miraculos se petrece an de an in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, in timpul slujbei de vecernie ce are loc in Sambata Mare, ziua dinaintea Pastelui.