Dosar

„Atentie ca reprezentantii opozitiei politice sa fie inchisi. Sa se prelucreze acei opozanti care se bucura de stima populatiei bastinase. Inainte ca ei sa se intareasca in constiinta maselor, trebuie lichidati prin asa-numitele «intamplari neprevazute» sau inchisi sub acuzatie de crima de drept comun”

La 3 august 1601 a avut loc lupta de la Guruslau, lupta in care trupele lui Mihai Viteazul si ale vasalului imperial habsburgic, Gheorghe Basta, vor invinge oastea Transilvaniei condusa de Sigismund Bathory.

Data de 4 august 1919 a ramas in istorie drept momentul cuceririi Budapestei de catre Armata Romana. La aceasta situatie s-a ajuns dupa incheierea Primului Razboi Mondial si dupa faurirea Romaniei Mari, atunci cand guvernul de la Budapesta va refuza sa recunoasca unirea Transilvaniei cu Romania.

Dupa asasinarea la Sarajevo, la 28 iunie 1914, a lui Franz Ferdinand, mostenitorul tronului austro-ungar, si dupa un ultimatum foarte dur adresat Serbiei de catre monarhia habsburgica, in 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat razboi Serbiei si a bombardat Belgradul, cu navele de pe Dunare.

Dupa Bucurestiul copilariei sale – cu lumina calda a Pantelimonului si clopotele bisericii Capra –, Maramuresul a devenit a doua patrie a Parintelui Nicolae Steinhardt.

In perioada 1940-1945, la Rona de Sus (Visnia Rivna in lb. ucraineana), ca de altfel in intreg Maramuresul, au loc mai multe evenimente legate de ocupatia militara, mai intai cea horthista, apoi cea sovietica.

Trecutul istoric este sursa cea mai concreta de invatatura pentru prezent, iar repetarea unor greseli fundamentale, in organizarea sociala si politica a umanitatii, este semnul unei cunoasteri deficitare a acestuia.

Lucrarea lui Efrem Stirbu „Deportati in Donetk” este specifica literaturii de sertar, memorialisticii si are calitatea de izvor istoric, de restituire istoriografica. A aparut in doua editii: prima la Editura „Scriptorium”, Baia Mare, in „Colectia ISTORIE-RESTITUIRI”, 2010; a doua, la Editura MaestroTip, Fersig, 2023.

Comunitatea Nationala a Romanilor din Nordul Transilvaniei a avut un rol important in pastrarea spiritualitatii romanesti, in timpul ocupatiei horthiste, dupa cum, de altfel, rezulta si din rapoartele oficiale ale acestor autoritati.

La 9 iunie 1848, pe Campia Libertatii de la Izlaz, a avut loc o ampla adunare populara, ocazie cu care a fost citita asa-numita „Proclamatie de la Islaz”, program constitutional intocmit de un comitet revolutionar din Muntenia, ce a marcat inceputul Revolutiei de la 1848 din Țara Romaneasca.

La 25 mai 1949, in Plenara Partidului Muncitoresc Roman, se ia decizia de incepere a lucrarilor la Canalul Dunare - Marea Neagra, lucrare de anvergura, unde multi dintre muncitori au fost detinuti politici din inchisorile comuniste.