Editorial

(prima parte)

Am mai scris despre paduri, pe masura iubirii si recunostintei pe care le-o port mereu in inima. Nu ar fi primul, dar ceresc sublim pe care oamenii il batjocoresc cu o ferocitate ce tine de patologia profunda a rapacitatii, impingand padurea romana intr-un amurg nedrept.

Mai avem cateva saptamani de tircusuri si scandaluri, astea venind in completarea celor care s-au derulat deja. Asta nu inseamna ca inteligenta romanilor a suferit sau va suferi vreo modificare, pentru ca energiile consumate in politica nu afecteaza, se pare, puterea mintii.

Aceasta campanie electorala m-a ingrozit de nivelul la care s-a ajuns. Nu trece o zi fara dezvaluiri senzationale, de-o parte sau de alta. Am ajuns sa stam la televizor cu „sfeclele” nemiscate pentru a auzi, a vedea ce s-a mai intamplat pe Dambovita.

„Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.

O carte buna se aseamana cu o catedrala de cuvinte. Expresii alese, dar mai ales folositoare, pentru vremurile meandrice pe care le parcurgem, „marsaluind prin Valea Suspinelor”.

…A fost odata un taran sarac si cinstit. In satucul sau natal, izolat de lume, se zvonise ca undeva departe, peste noua mari si noua tari, s-ar fi aflat o baroneasa instarita, cu darnicie fara seaman. Si zvonul nu era numai zvon, caci vazuse omul prin vecini, ba pe unul, ba pe altul, falindu-se cu darurile acesteia. Intr-o buna zi si-a luat toiagul si a purces la drum. A batut la poarta palatului si i s-a deschis. Doamna cea   

(ultima parte)

Pornim destul de tarziu, dupa orele amiezii, spre destinatia preferata a toamnei si nu numai: muntele. Si nu orice munte, ci chiar cel mai frumos din lume pentru mine: Gutin. Plecand tarziu, cu putine ore de lumina inainte, cerem ajutorul unei japoneze de incredere. Construita in cea mai pura filosofie a insulei orientale, masina de teren e un echilibru perfect intre putere, confort si tractiune uluitoare. Toate livrate cu   

Luna in care se desfasoara campania electorala scoate la iveala tot ce e mai reprezentativ, mai definitoriu, mai caracteristic, mai specific national pentru poporul roman. Scandaluri peste scandaluri, atacuri de neam prost venite dinspre dreapta spre stanga si dinspre stanga spre dreapta, cu toate ca nimeni nu stie cu precizie care-i una si care-i ailalta. Romania pare o corabie a nebunilor aflata in deriva, condusa de un   

Campania electorala a scos la suprafata publica a judetului tot felul de situatii aproape hazlii, din registrul umorului negru.