Editorial

Am intrat in anul cultural si religios Brancoveanu. Aceasta procedura de „emancipare prin comemorare are virtuti pedagogice si sociale certe. Si nu doar exponentii natiei, ci tot „poporul drept marturisitor” trebuie sa constientizeze semnificatiile unui astfel de „eveniment”.

Este imposibil sa fim permanent fericiti, orice minuni de vitejie am face, dar atunci am putea macar sa limitam tot ceea ce ne face nefericiti dupa principiul: daca tot nu poate fi exclusiv bine, macar sa nu fie rau...

Sarbatorile de iarna ne dau ritmul si savoarea unui timp, dar si gustul tihnit al unui spatiu. E perioada – si timpul cand se reinnoada legaturile rupte (sau desirate) ale ratacirii prin lume, cand se marcheaza linii, se fac promisiuni sau se reinstituie ordine. Se reia nu numai numaratoarea zilelor, ci si a trairii.

(partea a treia)

Fericirea a devenit un scop pentru noi toti si o cautam activ in fiecare zi. In acest demers, cu siguranta am apelat la toate trucurile pentru a atinge macar cea mai mica doza de fericire. Nu intotdeauna am reusit.

Multe evenimente de la inceputul anului erau previzibile, ceea ce a facut ca inceputul lui 2014 sa fie cam neinteresant. Pe Adrian Nastase l-au ascuns din nou la „mititica”, ceea ce era previzibil, e de bun simt si de apreciat, impotriva tuturor celor care ii plang astazi de mila.

Ar fi trebuit sa scriu in aceasta saptamana, ultimul numar al minunatului nostru saptamanal din acest an, despre bucurie, sarbatori, spiritul Craciunului. Sa transmit urari celor care ne citesc…Nu am putut! Povestea copiilor nimanui te poate determina sa fi insensibil la bucurie. Nu am avut starea necesara nici pentru un text, o continuare la cele scrise de o juma’ de an. Nu se intampla nimic, spre binele fetitelor, spre   

„…Sunt oameni care reusesc sa se faca repede placuti de ceilalti, aplicand constient sau inconstient ceea ce in limbaj nestiintific se numeste «efectul de halou».

(partea a doua)

Scriu din nou despre Academia Romana. Acum, cand dau curgere acestor randuri, nu stiu ce va fi joi, 19 decembrie 2013 in Aula celui mai inalt for stiintific si cultural al Tarii, la Sedinta Festiva in care vor fi decernate Premiile si celelalte titluri de onoare. Dar simt un aer proaspat care imi spune ca aceasta incinta e salvata de la derapaje.

N-a fost sa fie. Bombo a scapat, deocamdata, si o sa-si faca sarbatorile acasa, in sanul familiei sau al sinistrei sale consoarte, care e aproape acelasi lucru. Nastase va afla abia pe 6 ianuarie, adica la anul, daca va mai sta dupa gratii, loc care ii stimuleaza capacitatile intelectuale in mod deosebit, ca acolo scrie el carti destepte despre cum trebuie sa fim, noi, astialalti, cinstiti si cuminti. Saracul Bombonel, e