Editorial

E jale mare cu inundatiile din ultimele zile, subiect care incearca sa concureze problema maidanezilor, proiectul Rosia Montana si drama siriana. Pentru ca astea-s subiectele vedeta, faptul ca Ovidiu Silaghi, un fost ministru al Transporturilor, are niste probleme legate de inceperea unei urmariri penale a trecut oarecum neobservat. Ca orice fost ministru care se respecta, Ovidiu Silaghi e urmarit pentru trafic de influenta,   

Nu am mai apucat sa scriu despre cianura asa cum am intentionat. Cazurile de la DPC nu prea te lasa… Iar pe posturile nationale, cianura este chiar vedeta. Evident, in contextul Rosia Montana.

A fost o saptamana grea: Cu multe evenimente din categoria celor de care nu ai vrea sa auzi. A fost tragedia cu pruncul din Bucuresti. O intamplare nefericita despre care nu poti spune nimic. Parintii copilului au fost terminati, iar starea nu poate fi descrisa. Nimeni nu poate spune ce este in sufletele lor. Pruncul, un ingeras, s-a dus la Ceruri, fara sa fie vinovat de ce se intampla in amarata asta de tara.

Am avut onoarea sa cunosc multi dintre putinii fosti detinuti politici care mai sunt in viata, am citit zeci de memorii si carti de istorie recenta si am scris despre ele. Mereu, ascultandu-le povesti care se incheiau de fiecare data cu: „dar i-am iertat” si “azi am face mereu la fel”, m-am gandit ca nu li s-a facut dreptate nici astazi si ca dupa 1989 au ramas tot victime.

Orasul Borsa pe care unii il gasesc in ultima vreme tot mai spectaculos in elementele sale de „senzatie”, isi croieste drum, incet, dar sigur spre acele forme de „performanta comunitara” ce fac cinste oricarei asezari umane. Ma refer la „apetitul” pentru constructia de manastiri si schituri, Borsa fiind acum orasul cu patru astfel de „lacasuri sfinte”.

Cred uneori, tot mai des, ca este ceva ce s-a inventat aici. Poate de la asta ne-au ramas din strabuni vorbele pline de intelepciune si adevar: ”da si fugi” si ”hotul neprins... negustor cinstit”.

Cand eram in scoala generala, am vazut pentru prima data o carte de vizita. O fata isi scrisese, pe un biletel de hartie, cu o caligrafie ingrijita, de jurnal de adolescenta, numele, adresa si numarul de telefon.

(partea a treia)

Am discutat de multe ori cu clientii mei despre credinta lor si religie. I-am incurajat sa se roage si sa mearga la biserica daca au simtit ca ii ajuta. Psihologia este o stiinta, dar asta nu inseamna ca nu poate colabora cu succes impreuna cu credinta pentru atingerea unui echilibru emotional.

Adriean asta, respectiv Videanu, nici usturoi n-a mancat, nici gura nu-i pute a gaz. Cel putin asa zice el. Niste procurori zic ca-i altfel. Acelasi damf razbate si printre dintii armenesti ai lui Varujan Vosganian. Repede-repejor, Crin Antonescu s-a pronuntat cum ca marele liberal Vosganian e nevinovat. Foarte logic si corect din punctul lui de vedere, Adriean e mafiot si vinovat, in vreme ce Varujan e o fata fecioara care   

Doream sa scriu despre nevoia de credinta, deoarece tot mai des asist la atacuri la Biserica, la Biserica ortodoxa. Se pare ca intr-o perioada de profunda criza economica, politica si sociala, s-a gasit subiectul de dezbateri: de ce avem Biserici asa de multe? Dar nu am putut! Am primit din nou un text de la conducatorul asociatiei FAUS, Giancarlo De Bernardi, o porcarie in care un tip ce conduce o asociatie ma insulta cum are