Editorial

„Zeii l-au osandit pe Sisif sa impinga fara incetare bolovanul spre varful muntelui, acesta scapandu-i de fiecare data la vale. Cu siguranta ca zeii s-au gandit ca nu exista pedeapsa mai crancena decat munca inutila si lipsita de speranta”… Asa incepe faimosul eseu al lui Albert Camus, „Mitul lui Sisif”.

Pentru a primi un raspuns la aceasta intrebare, inainte de toate, trebuie sa pornim de la realitatea ca Dumnezeu ne da viata Sa, nu idei, nu doctrine sau reguli.

Dialoguri virtuale / Propunerile la codul fiscal, o posibila capcana?

Batranetea e recunoscuta in mod traditional ca fiind varsta intelepciunii, a intelegerii profunde privind cele ale vietii. Model existential pentru cei mai tineri, batranii ar trebui sa fie personajele maximului respect.

Mie tot timpul mi-a placut arta si de vreo cateva ori chiar m-am gandit sa ma apuc serios de pictat ori de sculptat ceva, ca simt io ca ma strabate cateodata asa un fior artistic de nestapanit si batar ceva zugraveli cum face Pollock ala tat imi ies. Numa’ sa am suficiente galeti cu vopsea si spatiu pe care sa le tap si istoria artei s-o si imbogatat cu un nume de referinta, adica io.

Subiectul saptamanii este, din perspectiva mea, intamplarea de la Consiliul Judetean. Nu cu amanarea nocturna, ci povestea incalcita a numirii unei directoare pe post. Cata energie consumata pentru o cauza simpla, in fond. Avem o Directie mare, uriasa cu personal mai numeros decat intr-o uzina. Aici lucreaza 1000 de oameni, iar beneficiarii sunt spre 20 de mii. O activitate intensa si complexa.

Stimata doamna Laura Codruta Kovesi, Iertati-mi indrazneala de a va scrie. Sunt doar unul dintre multii cetateni ingrijorati care privesc, zi de zi, la televizor, „lupta anticoruptie”, un fel de „jurnal de front”, de „emisiune Pro patria” in care sunt prezentate faptele de arme ale subalternilor dumneavoastra.

Sambata, 14 martie 2015, mi-am ascultat vocea la Radio Romania Cultural. Era emisiunea Danielei Rei Visan, in care dialogam despre cei 159 de ani de la nasterea lui Petre Dulfu. Recunosc, sincer, ca timbrul vocii mele, tonalitatea si accentele pe care le-am pus mi-au placut.

…Bun venit, Domnule Q. Stiu ca titlul dv. nobiliar este Don Q de la Mancha, dar cred ca va pot spune Don Q. Spuneti-mi, va rog, ce va aduce la mine? Aceeasi problema de acum vreo doua luni, cand ati inceput sa aveti halucinatiile acelea? Asa, imi amintesc acum ca am si citit ceva despre o cavalcada a Dvs. asupra unor mori de vant despre care spuneati ca erau uriasi. Da, va ascult cu atentie, erau uriasi, e limpede ca lumina   

Spovedania. O fiinta umana indruma o alta. Pentru aceasta, intai de toate, trebuie sa se inceapa de la temelie, persoana care indruma sa se adune pe sine, sa se detaseze si sa se elibereze, iar apoi sa edifice.

Cu siguranta ca ne-am confruntat, cu totii, in diferite ipostaze sau la varste diferite, cu realitatea si valentele, cu implicatiile sau cu duritatea dorului. Am cautat, in limbile pe care le-am studiat si cu persoanele cu care am intrat in contact, o echivalenta a dorului. Si singura limba unde am gasit aceasta notiune este portugheza.