Editorial

(prima parte)

Dupa crimele cele aproape de neiertat ce tin de fiinta umana (dar Dumnezeu in bunatatea sa nemarginita lasa loc de mantuire chiar si aici), cele ecologice le urmeaza in gravitate si deseori in ireversibilitate. Dar nu si in pedepsele asociate.

Pe vremea cand Dmitri Olegovici Rogozin era ambassador al Rusiei la NATO, respectivul individ si-a agatat pe un perete al biroului sau de la Bruxelles un portret al lui Stalin. De aia nu trebuie sa mire pe nimeni ca vicepremierul rus, mai corect ar fi sovietic, a afirmat ca data viitoare cand va survola spatiul aerian al Romaniei va veni la bordul unui TU-160, care e un bombardier strategic supersonic rusesc, cel mai mare   

In Bucuresti, la sediul central al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, in curte, exista un panou care, la prima vedere, pare un avizier de „mica publicitate”. Dar cei care descifreaza anunturile isi dau seama ca e vorba de cautari si incercari de rascumparare. Copii, parinti, frati, surori, prieteni ii cauta pe cei disparuti in temnitele comuniste. Revista „Memoria” le-a dedicat si o rubrica: „In   

A trecut mai bine de un an de cand Profesorul Gheorghe Pop s-a dus sa „predea” gramatica la ingeri. De vreo zece ani il prezentam in public prin expresia „domnul academician”. N-a fost sa fie.

A crezut ca este un tip de treaba, ca poate face multe, ca poate muta muntii din loc pentru a face loc mai binelui sa se reverse spre cei care citeau textele scrise de-a lungul anilor. O poveste comuna, cu oameni obisnuiti ce lucreaza, iubesc, ridica o casa, fac copii, adica fac ce trebuie facut pentru a merge inainte. A crezut ca este suficient ca dorinta, in parte realizata, sa conduca mintea si inima tipului, un individ   

- Segmentele de autostrada care se inaugureaza in Romania au limitare de viteza la 80 km/h ca sa para mai lungi…

Gasesc Matera scaldata intr-o lumina aparte. Mai mult, din cer parca ploua cu lumina pentru ca, de indata ce se lasa intunericul, incepe viata si agitatia specifica oraselor mici italiene.

(ultima parte)

Saptamana trecuta ma intorceam de la Timisoara, acolo unde am intalnit un medic de o calitate umana si profesionala exceptionala. Trecuta prin cea mai mare drama existentiala posibila, cea a pierderii unicului copil, nu a acceptat infrangerea, ci si-a inchinat viata salvarii semenilor, devenind o mama binecuvantata deopotriva pentru copii si pentru cei mari, aflati in confruntarea taioasa cu cancerul.

Actuala campanie electorala pentru alegerile europarlamentare e una dintre cele mai lipsite de sare si piper din cate s-au derulat pana acum in tara asta. Cei mai multi dintre cetatenii care populeaza Romania habar n-au cine sunt candidatii pentru ocuparea unui scaun in Parlamentul European, care e programul lor politic, de unde provin, ce-i mana in lupta sau cum arata macar. E posibil sa nici nu conteze, ca oricum toti sunt o