Editorial

Toamna e inaltator sa stai pe varfuri. Nu pe cele ale picioarelor, cum s-a chinuit oficial un fost premier, deoarece te inalti putintel fizic, dar te cobori in ochii oamenilor. Ci pe varfurile muntilor, unde te inalti cu toate, mai ales cu cele spirituale.

Din pacate, exista momente in care ironia nu-si are locul. Pentru ca in momentele alea ne dam seama ca intalnirea noastra, a tuturor, cu cucoana aia urata cu coasa e inevitabila. Mai devreme sau mai tarziu, pe toti ne ia respectiva cucoana la o plimbare, care se dovedeste a fi o plimbare fara sfarsit.

Protestele de acum le privesc de la televizor deoarece in Baia Mare acest fior revolutionar nu prea exista, sau a fost confiscat la protestele pe chestii de mediu de catre niste nenorociti ce au scuipat pe tot ceea ce inseamna dreptate, curaj, noblete. Poate de asta nu prea iese lumea, chiar si in momente importante cum sunt acestea de acum. Tinerii ce protesteaza mi-au amintit de cei din 1989. Printre care m-am aflat si eu.

„Tarii mele si Poporului meu, Cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului.

In viata aceasta pamanteasca, Omul nu poate dobandi decat doua lucruri esentiale: „Un nume bun la Domnul!” si „Un renume printre oameni!”. De fiecare data cand cei din proximitatile noastre se savarsesc din aceasta viata si isi incep calatoria spre ceruri, ne gandim si la aceste „doua lucruri esentiale”. Ceea ce este firesc si chiar necesar. Si pentru ca unul dintre aceste doua elemente este greu decelabil, „Un   

„...Actualele partide politice romanesti nu au ideologie, traditie democratica si nici minima cultura politica. Daca pana la intrarea in UE macar mimau democratia, relationarea cu societatea, aceasta pare o perioada de aur. Acum, aceste partide se reprezinta exclusiv pe sine, adica, interesele personale ale celor care vor sa fie declarati reprezentanti ai poporului.

Traim intr-o epoca a simpozioanelor, a colocviilor, a conferintelor, a congreselor, a tot felul de adunari, nationale si internationale. Toate acestea sunt semne ale largirii si intaririi comunicarii dintre oameni. Oamenii isi comunica si isi asociaza ideile, isi randuiesc viata impreuna. Doi gandesc mai bine decat unul. Mai multi, si mai bine. Oamenii isi coordoneaza gandurile, planurile, mergandu-se din ce in ce mai mult   

La 20 de ani de la Unirea din 1918, Mircea Eliade scria in Vremea un articol intitulat Pilotii orbi. La 25 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989, textul este mai actual ca niciodata. Eliade afirma ca imoralitatea clasei conducatoare romanesti, care detine puterea politica, de la 1918 incoace, nu este cea mai grava crima a ei. Cel mai grav lucru este ca actualii guvernanti (in vremea lui Eliade, dar si acum) sunt niste   

(prima parte)

Din nefericire, doar tragediile cu iz apocaliptic ne aduc aminte lucrurile elementare pe care se fundamenteaza orice societate normala: regulile. De ce oare trebuie sa moara cumplit atatia tineri, parca intr-un episod biblic, cu foc si pucioasa, pentru a intelege ca fara constrangerea acestor canoane sociale, numite simplu, reguli, nu avem nici o sansa de supravietuire normala.

In functie de ora la care s-a culcat, Gabriel Oprea se trezeste. Chestorul Nelu Pop, cu origini sanatoase maramuresene, e undeva prin preajma, cu limba data cu smirghel, ca sa nu-si raneasca seful in momentul in care il linge prima oara pe ziua respectiva intre buci.