Editorial

(Despre Octavian Bandula, acum, cand implineste 80 de ani)

Chiar daca nu citesti ziarele si nu te uiti la stiri, atmosfera din jur, privirile oamenilor, subiectele reluate cu obstinatie, teama fata de un viitor tot mai imprevizibil si de aceea tot mai infricosator, toate te pot face sa rezonezi, intr-un mod neplacut, care, pe scurt, poate fi definit ca: „SHIT HAPPENS”. Nu voi traduce expresia, deoarece nu cred ca este nevoie dar, desi este atotcuprinzatoare, pana si aceasta are o   

De cand ne stim, cifra zece este un atu al performantei, al maturitatii si al excelentei. Zece sunt poruncile la care, atunci cand nu stim ce legi se aplica locurilor sau rolurilor noastre, trebuie sa ne supunem pentru a fi siguri ca nu gresim; zece sunt cifrele dupa care ne ordonam, clipa de clipa, dimensiunea existentei; zece e nota care ne da dovada stiintei; cand eram mici, ne uitam cu jind la cei de clasa a zecea, care   

(prima parte)

Nostalgia este procesul dulce-acrisor prin care ne reamintim vremuri demult apuse, de cele mai multe ori momente fericite din trecutul nostru, cu scopul de a ne consola si de a ne simti mai bine.

Pe 28 noiembrie, Adrian Nastase afla daca zilele pe care le-a petrecut in spital dupa ce s-a impuscat ii vor fi eliminate din pedeapsa. Tribunalul Bucuresti a considerat, asa cum era si firesc, ca saptamana in care Bombonel a fost internat la Spitalul de Urgenta Floreasca nu trebuie considerata ca fiind executata in cadrul condamnarii fostului premier. Patetic, de parca l-au parasit toti iubitii, Nastase a aratat ca el si-a   

Zilele trecute am asistat la o discutie intre amici pe un subiect fierbinte. Sondaje si notorietate inspre si dinspre presa. Si, pentru a 37-a oara, am ajuns la aceeasi concluzie, noi cei din presa avem o mare putere, incredibil de mare este puterea cuvantului scris sau rostit.

Se spune ca, intr-o noapte, un copil dintr-un sat a visat Raiul. A doua zi dimineata si-a intrebat toti parintii si cunoscutii „Unde, unde e Raiul?”. Dar oamenii n-aveau timp de el.

Caut mereu, la aceasta rubrica, sa gasesc idei folositoare pentru viata de obste, pentru universul nostru cultural. Cu timpul, portofoliul de astfel de idei creste si rodeste chiar si in sensul modelarii deciziilor si initiativelor celor interesati in acest lucru. Am scris despre „nevoia” ca Baia Mare sa aiba o filiala a I.C.R. si se pare ca lucrurile s-au miscat deja in acesta „idee”.

Am fost fermecat vineri seara de vrajitorii flautului de aur si al pianului calator. Voiam sa nu se termine, dar o parte din mine abia astepta sa ajungem la clipa aceea unde, in liniste si intimitate, incep se deschida sacii cu povestile extraordinare ale unor oameni extraordinari, desi atat de simpli si normali in esenta. Intotdeauna parca ar veni Mosul cu darurile mult visate pe care le tot scoate fara a dezamagi vreodata pe   

Martha Medeiros spune ca murim cate putin daca ne transformam in sclavii obisnuintei, daca ne urmam in fiecare zi aceeasi traiectorie, daca nu ne schimbam existenta si daca nu riscam sa construim ceva nou; daca nu vorbim cu oamenii pe care nu ii cunoastem, daca evitam pasiunea, daca nu facem cu drag munca de zi cu zi, daca nu dam certitudinea momentului pe un incert care ne-ar indeplini visul, daca ascultam tot timpul