Dialoguri virtuale / Economia, omul! (partea a treia)

Întrebare: Teoria economică a aspirat mult timp la eleganța geometriei euclidiene. Ce se poate spune despre această afirmație?
Răspuns: Într-adevăr, teoria eco­nomică a aspirat mult timp la eleganța geometriei euclidiene, în care toate propozițiile adevărate (teoreme, leme, corolare) sunt deduse din cinci axiome, cum ar fi aceea că printr-un punct exterior unei drepte se poate trasa o singură paralelă la acea dreaptă. În secolul XIX, matematicienii au explorat, însă, implicațiile relaxării unora dintre aceste axiome și au elaborat geometriile spațiilor curbe, în care printr-un punct dat se pot duce cel puțin două drepte paralele la o dreaptă dată. Deci, orice teorie are caracter istoric.

Î.: Axiomele care stau la baza științei economice tradiționale reflectă o concepție cu privire la comportamentul uman cunoscută sub denumirea de homo oeconomicus?!
R.: Această sintagmă este atribuită lui V. Pareto (1906), însă se con­sideră că poate fi mai veche. Ea a fost exprimată de J. St. Mill, la începutul secolului XIX.

Î.: Ce afirma Mill despre homo oeconomicus?
R.: Ceea ce se înțelege acum în mod obișnuit prin „economie politică” face abstracție totală de pasiunile şi motivațiile umane, cu excepția acelora care frânează în permanență dorința de avere, anume aversiunea față de muncă şi dorința de a avea în prezent plăceri gratuite.

Î.: Ce spun criticii lui Mill?
R.: Mill nu spune că economiștii trebuie să se ocupe de om în integralitatea sa, aşa cum se manifestă el în toate circumstanțele vieții sale, ci să se limiteze la prezicerea corectă a comportamentului său în domeniul economic. Trebuie, deci, ca economiștii să abstragă anumite motive economice – maximizarea averii sub constrângerea unui anumit venit şi dorința de a avea timp liber – şi totodată să țină seama de existența mobilurilor nonecono­mice (cum ar fi obișnuința sau tradiția), chiar şi în acele sfere ale vieții care revin în mod obișnuit economiei. În al doilea rând, Mill operează cu o teorie a unui „om fictiv”, adică folosește un model simplificator – așa cum este orice mo­del. În al treilea rând, Mill insistă că sfera economică este doar o parte a lumii în care se manifestă comportamentul uman.