Editorial

(ultima parte)

La fel cum in Romania o parte a populatiei voteaza iresponsabil cu coruptii zilei si in Britania exista o masa consistenta de cetateni care se pare ca nu inteleg ce e bine si ce e rau. Acest tip de discernamant civic, afectat de pulsiuni si efuziuni irationale, poate impinge regatul intr-o umbra periculoasa.

Ba, manca-v-as gura, da’ de ce mai dam noi bacu’, ba? Nu s-o dat si anu’ trecut? In fiesce an trebe dat? Ce treaba am io cu corola de minuni a lu’ Vasile Blaga, ori ca-i strivita, ori ca nu? Nu ca n-as sti despre poetul ala celebru care-si asteapta iubita pe malul lacului ca sa cutremure impreuna o barca sau despre mesterul ala, Manole, care a pus-o pe Ana la zid si a inceput sa o lucreze. Mai stiu si ca Zoe si   

Este ingrozitor de cald in redactie, desi este 12 noaptea, atunci cand facem ziarul. Mai am de scris un text, respectiv rubrica mea, din coltul meu. Cred ca sunt peste 28 de grade in incapere. Geamul este deschis, dar racoarea noptii e o amintire de primavara. Nici tantarii nu au chef sa supere lumea cu bazaitul lor enervant.

Citeam zilele trecute o comparatie care nu doar suna bine, dar are si o explicatie: „mandria nationala la romani e ca raceala”. Ambele te surprind de fiecare data, desi apar cu ocazii bine definite si ar putea fi intuite. Si mandria nationala si raceala sunt sezoniere si tin doar cateva zile.

Am parcurs cu multa bucurie reportajul Claude Karnoouh – Filosof si antropolog francez, publicat de Corina Pavel in „Formula AS” (nr. 1220) – doua pagini luminoase despre viata si activitatea marelui antropolog francez Claude Karnoouh.

In tinutul Elbert, Georgia, la 140 km est de Atlanta, in cel mai inalt loc din zona a fost dezvelit in 1980, in fata a catorva sute de persoane, un monument de granit cunoscut ca Pietrele Poruncilor din Georgia.

In ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxa face pomenirea Nasterii Sf. Ioan Botezatorul.

Se spune ca exista, undeva, un sens ascuns al noptilor de veghe. Pentru ca o parte din omenire sa poata dormi, cealalta infrunta lumina; pentru ca unul sa se odihneasca, altul trebuie sa ii umple locul; pentru ca cel ce a sapat ogorul sa adune puteri spre a incepe o noua zi, noaptea ii e data cu sens de odihna...

(partea a doua)

Ori a fanului. Cum vreti. Deoarece coasa mai are si alt sens, care aduce spaima existentiala oamenilor ce nu si-au lamurit indeajuns vremelnicia vietii. Ori noi vrem sa vorbim de cositul ierbii, o indeletnicire simbolica pentru istoria umanitatii. Istorie, a carei decadenta si alunecare sub despotismul tehnologiei este perfect ilustrata de ramasitele acestui obicei ancestral.