Editorial

„Astazi deplangem pierderea unui prieten iubit: Mintea lim­pede, care multi ani a trait printre noi. Nimeni nu stie sigur cati ani avea fiindca datele ei personale s-au pierdut de mult in labirinturile birocratiei”…

Evanghelia Invierii fiului vadu­vei din Nain a fost un eveniment tulburator despre viata si moarte, despre nimicnicia acestei vieti si despre infinitul iubirii lui Dumnezeu pentru noi, despre trupul supus stricaciunii si sufletul nemuritor, ambele sub puterea lui Dumnezeu.

(ultima parte)

Cand ai o incercare de viata si de moarte cauti ajutor la semenii tai.

Cum decurge ziua unui baima­rean, fie ca sta la bloc, fie la casa? Cam la fel. Dimineata te trezesti, bei cafea sau iei micul dejun. Cei care au norocul sa aiba un loc de munca functional se duc la lucru, cei care lucreaza de acasa se pregatesc de lucru.

Exact in ziua in care prese­dintele SUA, Donald Trump scria pe Twitter „Nu va fie frica de Covid. Nu-l lasa sa-ti domine viata.”, ai nostri guvernanti pregateau „marea carantina” episodul II.

„Chemarea locului” si „che­marile oamenilor”! O relatie profunda cu toposul, in primul caz, si cu antroposul, in cel de-al doilea. Iar cand cele doua se leaga prin „fire de tort” (invizi­bile, dar perceptibile!), tesatura ce se naste poate mar­turisi chiar destine.

Mantuitorul nostru Iisus Hristos si-a ales ucenicii nu dintre inteleptii veacului acestuia, nici dintre cei de neam nobil, nici dintre cei bogati sau dintre cei cu bun renume, ci dintre pescari, tamplari, saraci si oameni necultivati, pentru a arata tuturor ca nici lipsurile, nici igno­ranta, nici simplitatea si nimic altceva dintre unele acestea nu sunt piedica pentru zidirea virtutilor si pentru cunoas­terea cuvintelor   

Cand le dai oamenilor iluzia alegerii, se cred liberi. Presa „independenta” a fost, este si va fi sustinuta financiar de: firme, persoane fizice, sponsori. Se pune intrebarea cum de sunt atatea televiziuni care sunt implicate in iluzia alegerilor? Pentru a nu supara pe vreun cititor de al nostru, sa analizam situatia din SUA.

(a treia parte)

Rolul pedagogic al fricii a fost permanent demonizat. De catre tot felul de filfizoni sociali pretiosi, care propovaduiesc exclusivismul absolut al educa­tiei.