Editorial

Prin bunavointa prietenului Onuc, am intrat in posesia frumoaselor texte pe care le-ati scris despre volumul „Viata unui om...”. Va multumesc pentru cuvintele calde, foarte pretioase, iesite de sub pana unui condeier de forta, cunos­cator de carte si iubitor al slovei tiparite. Va multumesc si pentru ca in acest fel a ajuns sa se vorbeasca nitel si in zona Ma­ramuresului despre un obiectiv cultural din Țara Motilor.

Saptamana a treia a Sfantului si Marelui Post continua sa ne indemne cu pildele marilor postitori ai Vechiului Testament, ca sa ne invrednicim si de darurile lor. Totodata insa, saptamana aceasta ne aminteste iarasi pilda Fiului risipitor, spre a ne pleca spre cainta si intoarcere la Parintele ceresc.

Richard von Coudenhove-Kalergi s-a nascut pe 16 noiembrie 1894 la Tokyo. Tatal sau era reprezentantul diplomatic al Imperiului Austro-Ungar, iar ma­ma sa, fiica unui foarte bogat negustor din Japonia.

(partea a opta)

Am vazut, in zilele astea de plumb, cum o nespalata pe obraz dar bine spalata pe creier, urla din toti bojocii ca acum e momentul sa se taie pensiile speciale.

Panica, haos, nesupunere, ci­nism si cate si mai cate. Cam astea sunt coordonatele intam­plarilor de la noi din tara, din cauza celebrului virus. In momentul de fata, cea mai peri­culoasa situatie se intalneste la granita de vest.

„Vrem sa fim iertati, dar nu suntem dispusi sa iertam si noi. Vrem sa ni se acorde atentie si sa ne fie luate in seama toate drepturile, dorintele de nu si capriciile, luam insa foarte grabit si imprastiat aminte la nevoile, doleantele si solicitarile celorlalti.

In perioada moderna si contem­porana presa este unul dintre cei mai elocventi indicatori ai evolutiei societatii. De la 8 aprilie 1829, cand Ion Heliade Radu­lescu incredinta tiparului primul numar din „Curierul romanesc”, istoria presei este imbogatita cu tot mai multe publicatii, in toate provinciile romanesti.

In vremea Postului Mare, cea de-a doua Duminica este de­di­cata Sfantului Grigorie Palama, traitor la sfarsitul secolului al XIII-lea si prima jumatate a se­co­lului al XIV-lea, el fiind cel care si-a adus o contributie majora la clarificarea rugaciunii neincetate, rugaciunea inimii.

Una dintre problemele filosofiei contemporane este aceea de a gasi punti de legatura, eventual chiar omologari, intre modurile de gandire logica ale oamenilor din diferite locuri ale lumii. Mircea Eliade si Levi Strauss au dat primul imbold in acest sens desi, in cea mai mare parte, preocuparile lor au vizat men­talitatile prelogice ale gandirii umane.

Multumita invitatiei Cancelarului Germaniei din 2015, Angela Merkel, care vedea in solutio­narea deficitului de forta de munca din tara ei si in general din Uniunea Europeana, au sosit sute de mii de cetateni, indeosebi sirieni, carora li s-a adaugat cu timpul migranti din zona asiatica si africana.