Editorial

Am decupat materialul de mai jos dintr-o „cronica a faptelor culturale remarcabile” ce se scrie zi de zi la Biblioteca Judeteana. Citindu-l, veti intelege ce important este sa inzidim in memorie lucrurile admirabile.

Nu este evident ca suntem predispusi sa facem aceleasi greseli si sa luam aceleasi decizii discutabile pentru ca nu suntem rationali, iar multi suntem chiar prosti de-a binelea? Acest su­biect infinit de vast, nebulos si tenebros al prostiei, ar trebui tratat separat si cu maxima seriozitate de antropologi.

Ziua de 9 septembrie este cea a pome­nirii Sfintilor Parinti Ioachim si Ana, cei care au dat nastere Fecioarei Maria. Se mai numesc si dumnezeiesti parinti, pentru ca ei au dat nastere aceleia care avea sa-l nasca pe Fiul lui Dumnezeu.

(partea a patra)

Eurostat a dat publicitatii o statistica care confirma oficial ceea ce simteam cu totii pe pielea noastra. Suntem tara cu cea mai infima alocatie financiara de ingrijire a sanatatii pe cap de locuitor din Europa. Mai jos chiar si decat Bulgaria si Letonia.

Am crezut ca avem de tate si pantru tati, da’ nu-i chiar asa. Cativa parla­men­tari pesedisti, ca acolo-i inteli­ghen­tia natiei foarte concentrata, au ajuns la concluzia ca musai ne trebe o armata paralela cu asta de-o avem acu­ma si care, bag de sama, nu-i bugata. Noua si vajnica armie pesedista ar ur­ma sa se numeasca Garda Civica si sa fie subordonata primarilor, la nivel lo­cal, si prefectilor, la nivel judetean.   

Am asistat la o discutie fara sfarsit pe tema drumurilor, a Aeroportului si altor subiecte de mare interes. Cei care discutau, politicieni, nu din ca­tegoria liderilor ci din randul 3 sau 4. Categoria celor care nu vor ajunge niciodata lideri, ci vor fi in plutonul celor care aproba, voteaza orice prostie doar pentru ca asa spune un lider.

„Cand oamenii nu vor mai avea nimic sfant, vom trai in iad”. Suna alarmant, dar e din ce in ce mai adevarat. Strabunica mea, care a traversat doua secole, doua razboaie, o revolutie si trei dictaturi imi spunea mereu ca vremurile de azi, postdecembriste sunt cele mai bune din

Ca „scriitor de ziar”, zis in toate vremu­rile „gazetar” sau „jurnalist”, m-am format in timp, incepand cu iulie 1972. Mi s-a imprimat un stil la care mi-e foarte greu sa renunt, iar cand o fac, am nevoie de exercitii preparative serioase. In calitate de „cititor de ziar”, aplic regula de aur a parcurgerii presei, pe care am gasit-o la cei mai mari analisti contemporani americani si europeni.

Știm cu totii cat si cum ne folosim creierele, cat de departe de potentialul lor maxim suntem. Facem multe confuzii, uitam, predictiile noastre sunt sarace iar majoritatea deciziilor sunt emotionale asadar, oameni fiind, suntem supusi greselilor. Este deci imposibil, chiar si statistic, sa avem intotdeauna dreptate.

A fi egoist inseamna a trai numai pentru tine. Egocentrismul inseamna constiinta pacatoasa de a te crede pe tine centrul universului sau intr-un limbaj romanesc: „buricul pamantului”, sa crezi ca totul se invarte in jurul tau, sa crezi ca toti oa­menii iti datoreaza tie totul, si lor, tu nu le datorezi nimic. Sa crezi ca tu esti cel mai important, cel mai inzestrat, cel mai frumos, cel mai destept si cel mai iubit.