Editorial

Zilele astea am vazut la televizor tele­novela cu DNA. Am urmarit si conferin­ta de presa a lui Kovesi, curios sa vad ce spune sefa DNA. S-a prezentat bine, a fost chiar surprinzatoare. A vorbit cu calm si a raspuns la toate intrebarile zia­ristilor, ceea ce e un lucru rar in viata publica de azi.

Nu va mirati de alaturarea din titlu. Rusinea e a noastra, a romanilor din Romania si onoarea e a lor, a roma­nilor din Basarabia.

De la momentul in care l-am savurat pe D. D. Rosca, am prins a intelege ca filosofia este domeniul ce mi se potriveste cel mai bine ca structura cognitiva personala si am urmat acest drum al fascinatiei conceptelor. Nu stiu daca m-am orientat bine sau nu, micul filosof din mine neputandu-se impune transant fata de provocarile vietii ce m-au impins spre multe pragmatisme culturale, dar am ramas cu „dorul de filosofie”, pe   

Incepand de luni am intrat in ultima sap­tamana care preceda Postul Mare, nu­mita si Saptamana alba sau a branzei. In aceasta saptamana nu se mai consuma carne, in zilele de miercuri si vineri se face dezlegare la oua, lapte, branza si pes­te, iar programul liturgic incepe sa doban­deasca elemente specifice postului.

(partea a doua)

Cu gandul fratiei istorice am plecat spre Moldova de peste Prut, acolo unde nu mai fusesem niciodata.

Cred ca stiu deja care e primul ministru din guvernul asta absolut idiot care o sa fie sutat in cur la prima remaniere guvernamentala. Ca sa nu va tin in suspans, va spun repede: Eugen Teodo­rovici. Sinistrul Finantelor Publice s-o scapat pe gura si o zis el asa: ca trebuie ca si Biserica Ortodoxa Romana sa pla­teasca impozit, ca asa e normal, ca orice activitate economica sa aiba acelasi regim. Teodorovici s-a legat taman   

Am citit un interviu care m-a lasat fara glas. O tipa din Romania este profesor in SUA, la Harvard. O chestie minunata si pe moment mandria nationala m-a facut sa gandesc ca: uite, se poate si pentru noi, amaratii astia din fosta tara comunista. Apoi, lucrurile s-au schimbat pe masura ce am citit textul. Mare, de altfel. Femeia era de nationalitate rroma si preda la prestigioasa universitate cursuri legate de minoritati si   

Mi-e atat de rusine, incat ar trebui sa repet titlul acestei rubrici in cele 2000 de caractere si sa nu mai scriu nimic. O rusine amestecata cu furie, greata, uimire si o intrebare retorica care revine obsesiv: „Cum, Doamne Dumnezeule, sa poata face niste oameni de stat asa ceva?”.

In fata „invaziei uratului” din societatea contemporana, concretizata in formule multiple si variate de derapaje, m-am gandit ca nu e lipsit de interes sa-mi exprim opiniile in aceasta chestiune. O fac in ideea ca, din putina lumina ce ne-a mai ramas, dupa ce intunericul cu forta lui malefica inunda toate unghiularitatile umane, trebuie sa extragem idei clarvazatoare concrete, nu doar sa asistam neputinciosi la toata   

Ne apropiem cu pasi repezi de inceputul Sfantului si Marelui Post. Un post care este anuntat si pregatit treptat, tocmai pentru a ne putea acomoda cu el. De aceea exista o saptamana alba (dezlegare la lactate si oua) inainte de a se intra in Postul Mare.