Editorial

Nu am inteles niciodata cultul ira­tional si desantat pentru sportivi. Zeci de milioane de oameni exta­ziati pentru vreun rachetist de camp sau vreun improscator de mingi.

(ultima parte)

Una din osandele cele mai grele pentru mine e sa merg la Bu­curesti. Am stat, am lucrat acolo si nu mi-e dor defel.

Cu totii ne aflam pe marea acestei vieti, o mare care uneori este linistita, iar alteori este mai involburata sau chiar cuprinsa de furtuni. Vremurile pe care le traim nu am putea spune ca nu sunt destul de incercate, incercari care aduc multa frica in oameni. Aceste realitati ne fac sa cautam solutii pentru a iesi la liman.

Memoria posteritatii este de prea multe ori nedreapta cu multi oameni mari si buni. Anul acesta avand in continutul sau numeric si o varsta rotunda de la descoperirea in 1921 a Manuscrisului de la Ieud, botezat apoi „codice”, mi-au venit si revenit in minte multi dintre cei care si-au centrat si concentrat cercetarile in aceasta directie.

Mai sunt cateva zile pana la sarbatorile mult asteptate de toata lumea. Ar fi pentru al doilea an in care pandemia ne face viata amara si ne pune la colt. Vor fi sarbatori petrecute cu un rictus pe fata. Unul de durere si de frica. Cine tot declara ca nu ii e frica e ipocrit.

Populatia Romaniei numara astazi peste 3,8 milioane de varstnici, iar multi dintre ei sunt afectati de singuratate si lipsa resurselor pentru un trai decent.

Exista si in viata comunitatilor sau a popoarelor doua planuri ale existentei, exact ca in viata fiecarui om: unul al supra­vietuirii si celalalt al dainuirii.

Cercetez de cateva zile diferite volume semnate sau editate de istoricul Valeriu Achim, infatigabil cercetator plecat spre eternitati in urma cu sapte ani.

„Orice persoana din UE are dreptul de a fi tratata in mod egal”, fara referire la „sex, etnie, rasa, religie, dizabilitati si orientare sexuala”.

Vechiul Testament contine, in afara de referinte despre Facerea lumii, despre originea universului, despre originea omului, date despre istoria poporului ales si indrumari morale. Foarte multe dintre indrumarile morale se refera la felul cum trebuia sa se poarte acest popor ales, menit ca din sanul sau sa se nasca Fiul lui Dumnezeu.