Editorial

Acum 30 de ani, mai pe la toam­na, ajungeam in Cluj. Student. Dupa 2 ani de invatat, zi de zi, cate 8 ore.

In fiecare saptamana aud, citesc cate o nazdravanie din partea autoritatilor sau a celor care conduc institutiile statului, deconcentratele. Zilele trecute, am dat de o informare venita din partea prefecturii.

In ciuda crimelor atroce din perioada comunismului, a distrugerii elitelor si inversarii scarii de valori, omul modern de azi, foarte asemanator de altfel cu „omul nou” din comunism, isi aminteste ca principala problema a „epocii de aur” ratio­nalizarea alimentelor si ener­giei.

In acest asezamant virtual al Neamului Romanesc va trebui asezat si chipul minunat al Mi­tropolitului dr. Victor Mihaly de Apsa, la un loc cu toate fru­musetile cultice pe care le-a savarsit in permanenta sa incercare de a cultiva desavarsirea.

Alain Fabien Maurice Marcel Delon (n. 8 noiembrie 1935, Sceaux, Ile-de-France, Franta) este un actor si producator francez, castigator al Premiului Cesar. Ascensiunea sa a fost ra­pida, fiind la varsta de 23 de ani comparat cu actori francezi celebri ca Gerard Philipe si Jean Marais, precum si cu actorul american James Dean. A fost denumit chiar si Brigitte Bardot in ipostaza masculina.

Noi, acum, stim multe despre caile desavarsirii, dar le cu­noastem pe toate din stiinta si experienta celor vechi. Ei nu le stiau de la nimeni. Pentru dansii totul era inedit. Ei invatau totul din lupta cu ispitele, cu demonii, cu propria natura omeneasca pacatoasa.

(a cincea parte)

Nu-i de ajuns sa asculti liturghia. Sau sa-ti fie draga biserica.

Cazurile de coruptie prezentate pe larg de televiziunile nationale au acaparat atentia celor care fac programul stirilor.

,,Sa vedem, ii zice Coufontaine lui Turelure, ce va sa iasa cind lumea afectiunii si increderii va fi inlocuita cu lumea concurentei.“ Se prea poate ca si in lumea veche mangaietoarele cuvinte afectiune si incredere sa fi sfarsit prin a se goli de continut, sa fi ajuns formale ca atatea altele.

In realitate, un Panteon National ar putea fi, nu doar o institutie-monument, un MAU­SO­LEU, sau o HIEROPOLA a romanilor, ci si una document. Poate fi o Carte a Memoriei, o Carte de identitate, un Corpus al elitelor, un Muzeu al Valorilor Natiunii, un Codex al originilor patriei si limbii, un Ghid al semnelor majore din Cartea vietii poporului roman in toata perioada facerii, refacerii si transfacerii sale, o Coloana a