Cultură

Cunoscutul pictor maramu­resean, Nicolae Suciu a re­usit, in aceasta perioada complicata din punct de vedere sanitar si nu numai, sa scoata de la tipar doua carti care innobileaza activitatea artistului din nord.

Creatia si imaginatia artistilor nu tine cont de restrictiile impuse la un moment dat de societate, iar orasul Cavnic este declarat „zona libera” din acest punct de vedere. Sotii Tiberiu si Elisabeta Veress din orasul de la poalele Muntilor Gutai au reusit si in acest an, in ciuda tuturor oprelistilor cauzate de pandemie, sa promoveze cultura si frumosul, gazduind in pensiunea lor artisti plastici din tara si strainatate.

In urma cu vreo doua saptamani ne-am perindat pe la casa lui Vasile Deac, zis Mosu’. Cred ca nu exista om in tot Maramuresul asta cat ii de lung si de lat sa nu fi auzit, macar in treacat, de Mosu’ Deac. Mi-aduc aminte ca in urma cu ceva ani, cam prin 2006, am avut placerea sa il vad pentru prima data, intr-un cadru festiv, la Ziua GAZETEI,cand a fost nominalizat pentru premiul de excelenta „O viata pentru Maramures”.   

Editia din acest an a Convorbirilor culturale pe­trovene, organizata de Cenaclul de Cultura si Arta „Mihai Eminescu”, Fundatia „Prof. Univ. Dr. Gheorghe Bilascu” si Editura „Țara Maramu­resului” s-a desfasurat in 17 septembrie 2020, dupa mai multe amanari impuse de criza sanitara.

Istoria se hraneste cu destine, uneori chiar cu ale noastre. In general, a fi din Petrova, in­semna si inca inseamna a fi office, oarecum din icoana, de dupa mestergrinda. Intr-adevar, nici unei localitati din Maramures nu i se spune „satul nemesilor”! M-am intrebat, de multe ori, de unde acest prestigiu remanent?! O fi, poate, din gustul, din dulceata de neam, e ceva care trece, pe neobservate, din neam in neam, precum   

Odata la patru ani, in prima zi de marti din noiembrie - suntem intr-un astfel de an - americanii merg la vot pentru a hotari numele locatarului din Casa Alba.

Cavnicul devine in fiecare an, in luna august, epicentrul picturii din Nordul Romaniei, pentru ca aici se desfasoara mai multe tabere de pictura. Datorita artistei Elisabeta Pietrar Veress si sotului ei Tiberiu Veress, Pensiunea „Elisabeta” din Cavnic devine pe perioada verii o adevarata „casa a pictorilor” din tara si din strainatate.

Data interviului: Sept. 2011 Sursa: arhiva Paul ANTONIU

In periplul expozitional, parcurs de mine la jumatatea lunii iunie prin Galeriile de Arta din Timisoara (ocazie cu care am scris in unul din articolele publicate in paginile Gazetei cu putin timp in urma), am ajuns, cum era si firesc, la atelierele de creatie cunoscute ca locatie, „in Parc”.

Moment aniversar la Muzeul Judetean de Etnografie si Arta Populara

„In haosul pictural al acestor ultimi ani, in care dezlantuirea exacerbata a instinctului individual a atins frenezia, incearca sa recunosti disciplinele armonice care in toate epocile, au servit in taina drept fundament picturii, ar putea sa para o nebunie. Nebunia aceasta este insa un lucru cuminte, o stiinta necesara atat pentru cel ce vrea sa picteze, cat si pentru cel ce vrea sa priveasca.”