Cultură

Muzeul Judetean de Arta «Centrul Artistic Baia Mare» este partener al Universitatii John Hopkins din New York in cadrul programului masteral de Studii Muzeale al universitatii americane.

INTERVIU cu lector univ. dr. Ilie Gherhes

Cu siguranta ca rare sunt spiritele care reusesc sa fie atat de prestigioase, inca din timpul vietii, cum a fost marele profesor viseuan Ion Țelman (1 ianuarie 1939 - 14 martie 2021). El a reusit sa lase „o dara de lumina”, sa „insamanteze” timpul sau si timpul nostru, sa primeneasca fereastra orizonturilor noastre, intr-un mod semnificativ. A fost profesor de istorie si litera­tura, a fost, de cele mai multe ori,   

Muzeul Judetean de Etnografie si Arta Populara Maramures, in parteneriat cu Consiliul Judetean Maramures, desfasoara proiectul cultural „Povesti din Satul de pe Deal - Atelierul digital de lectura”.

34 de muzee si case memoriale din Maramures au fost incluse in „Ruta Cultural Turistica a patrimoniului muzeal din Romania”, alaturi de alte obiective de renume din judetele Alba, Caras-Severin, Constanta, Neamt, Satu Mare si Suceava.

S-a stins in spital, la Paris, in varsta de 83 de ani, o aleasa figura a aristo­cra­tiei romanesti, doamna DANA KONYA-PETRIȘOR, ultima descendenta a ilustrei familii a Negruzzestilor (ea se amuza s-o numeasca „trib”), din 1973 sotia profesorului, scriitorului si fostului detinut politic Marcel Petrisor (pe care pana deunazi l-a vegheat, bolnav, la Voluntari si la Bucu­resti, unde si-ar fi dorit sa se intoarca cat de   

Pandemia a afectat toate activitatile umane, de la cele sanitare, economice, pana la cele sociale si culturale. Activitatile organizate de muzeele din Baia Mare au fost oprite sau diminuate, in functie de reglementarile cerute de autoritati. Din aceasta cauza, muzeele au fost nevoite sa se „reinventeze”, prin organizarea de activitati in online, mai ales. Muzeul de Istorie vine cu un proiect interesant, prin care va   

Motto: „Sa-mi aduca lemn de fus Și cujalcuta de nuc, Ca dupa el sa ma duc!”

Noi, romanii, suntem obisnuiti cu povestile, cu cantecele duioase, cu zarva vremurilor si suferinta trecutului si inca mai avem ce arata din zestrea noastra culturala. Daca ar fi sa amintesc despre oameni ce au fost OAMENI, imi vin in minte nume mari, legendare, nume care au faurit Romania de azi si au sadit in noi mandria identitatii, insa astazi vreau sa las graiul lemnului sa va spuna o poveste a timpului.

„Iar deasupra tuturora va vorbi un mititel Nu slavindu-te pe tine… lustruindu-se pe el Sub a numelui tau umbra…” (Mihai Eminescu, Scrisoarea I)

Atunci cand raportul sinergic economie-cultura functioneaza la parametri normali, cu alte cuvinte atunci cand generatorii de progres economic percep cultura ca pe un factor de prima importanta in afirmarea unui popor si sunt dispusi sa o sprijine efectiv, pot aparea fapte, evenimente, opere de interes national, care sa ne prezinte in fata lumii moderne asa cum am fost, cum suntem si nu cum ar dori unii neiubitori ai neamului