Reportaj

Joi, 23 iunie, a fost zi de aleasa sarbatoare in eparhia noastra, avand loc un dublu eveniment: sarbatorirea a 61 de ani de viata a Preasfintitului Parinte Episcop Iustin si sedinta de constituire a Adunarii Eparhiale a Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, mandatul 2022-2026.

Recent, a avut loc expozitia personala de arta fotografica „ROMANIA in straie traditionale” a artistului fotograf Ilie Tudorel, la Muzeul de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare, sectia in aer liber.

Odata cu (in)crestinarea lumii s-a produs o reconfigurare a viziunii omului asupra lui insusi, parca de la sine, atat referitor la evolutia sa de pana atunci, cat si asupra perspectivei lui viitoare, fiind aruncata o ancora a increderii, mult mai plauzibila. Evenimentul cardinal al noului om religios european, post-roman si inca in cuprinsul etnologic al acelei lumi, il lua ca argument pe Omul-Iisus, pe Hristos Dumnezeul.   

Cand cineva spune „bata ciobaneasca”, cu siguranta ne gandim, in primul rand, la o arma. Bata ciobaneasca, fara de care pacurarul nu pornea la drum, era o arma capabila sa-l apere in cazul in care se intalnea cu o fiara a padurii: lupi, ursi sau serpi veninosi.

Se stie ca in Maramures timpul se masoara in sarbatori, iar cea mai populara sarbatoare a Crestinatatii este Craciunul, caci asa cum exista razboaie si revolutii ale taranilor, tot asa exista si Craciunul lor. Una dintre fascinantele si spectaculoasele masti a acestei sarbatori este aceea de drac, iar mesterul Vasile Șusca este unul arhetipal, sporind inefabilul si numinosul sarbatorilor de iarna.

Asociatia Traditii si Mestesuguri din Maramures isi propune sa promoveze si sa salveze mestesugul traditional si obiceiurile din arealul judetului Maramures. Lumea traditionala a fost in declin in ultimele decenii ale secolului al XX-lea. Prin organizatia noastra, dorim o revigorare si o transmitere perpetua spre noile generatii a tot ce este legat de traditiile zonei.

Tanjaua, Zilele Babelor, Mucenicii, Alexie, Blagovestenia… sunt numai cateva dintre sarbatorile de primavara care se tin inca in satele maramuresene. In credinta populara, inceputul primaverii este considerat primordial pentru destinul omului si recolta de peste an.

In familia taranilor Petru si Nastafa Godja din Valenii Maramuresului istoric au vazut lumina zilei sase prunci, patru feciori si doua fete, iar intre ei cel nascut in 31 august 1919, Ion, a trecut in hotarul secolului XXI, rasarit si apus in satul natal.

Asa cum exista un Craciun al taranilor, rascoalele si razboaiele lor, tot asa exista si o moarte a lor. Mai a lor! Centrul lumii taranului este acolo unde el il intalneste pe Dumnezeu, acolo unde este sediul Divinitatii, adica in biserica satului, un „axis mundi” care te urca la cer, dar iti asigura si legatura cu spiritul stramosilor.

„Incepem o sesiune parlamentara dificila cu multiple angajamente si provocari. Sunt onorat sa fac parte din echipa liberala si am convingerea ferma ca obiectivele politice si ale guvernarii stabilite pentru anul 2022, vor fi duse la bun sfarsit!”

„Maramuresenii au fost prezenti istoric in toate evenimentele importante, indiferent de epoca, de stapanire, de regim”