• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 28 Septembrie 2022

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 22 August , 2022

Top atracții turistice din Maramureș

Județul Maramureș ține la adăpost sute de obiective turistice extrem de valoroase, dar există câteva al căror renume s-a răspândit peste mări și țări și care trebuie să se regăsească pe orice itinerar de călătorie. Vă invităm să le descoperiți.


1. Mănăstirea Bârsana
Mănăstirea cu hramul „Soborul Sfinţilor celor 12 apostoli” reprezintă unul dintre cele mai îndrăgite puncte de atracție ale Maramu­reșului. Locul, de o frumusețe aparte, aduce cerul mai aproape de pământ și oamenii mai aproape de divinitate, reprezentând o sursă inepuizabilă de liniște și de pace interioară.

Deși există documente care fac trimitere la Mănăstirea Bârsana încă din anul 1390, ansamblul actual al acestei mănăstiri a fost ridicat în anul 1993, pe locul alteia mai vechi, inclusă actualmente în patrimoniul mondial UNESCO și strămutată pe Podurile Jbârului.
 
Din ansamblul Mănăstirii Bârsana fac parte, în prezent: Biserica de lemn în stil maramureșean, Altarul de vară, Agheasmatarul, Stăreția, Casa Voievodală, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului, Arhondaricul, Prăznicarul cu trapeza, Turnul-clopotniță, Poarta maramureșeană, Monumentul funerar, troițe, lac, pod peste lac, alei care duc la diferite obiective și altele.
 
Biserica de lemn, construită în anul 1993, este una impunătoare, având 57 de metri înălțime, 23 de metri lungime și 12,5 metri lățime, dimensiuni care o plasează în topul celor mai înalte construcții de lemn din Europa. Edificiul cuprinde două nivele, anume demisolul, unde se regăsește paraclisul mare al mănăstirii și parterul, care găzduiește biserica propriu-zisă. Construcția cu plan treflat și două abside poligonale este alcătuită din altar, naos, pronaos și un pridvor din lemn de stejar, decorat cu motive maramureșene.
Deasupra pronaosului se înalță turnul cu foișor și coif prelung. Pe­reții demisolului sunt îmbrăcați în fresce realizate de pictorul Ioan Botiș, însă deocamdată pereții bisericii propriu-zise nu au fost pictați. Acoperișul lăcașului are streașina dublă și este învelit cu șindrilă din lemn de brad.

2. Cimitirul vesel
De departe unul dintre cele mai renumite obiective turistice ale județului Maramureș, Cimitirul Vesel din Săpânța, reprezintă un loc unic în lume, care estompează granițele dintre lumi și aruncă un crâmpei de optimism asupra percepției morții, pe care o dezbracă de tragismul clasic.

Devenit, odată cu creșterea noto­rietății, un veritabil muzeu în aer liber, cimitirul, care a înlocuit griul apăsător al monumentelor funerare cu deja celebrul „albastru de Săpânța”, surprinde la fiecare pas.
Specificitatea Cimitirului Vesel este dată de rodul muncii de-o viață a meșterului cioplitor Stan Ioan Pătraș, din ale cărui mâini înzestrate s-au născut adevărate opere de artă. După trecerea în Eternitate a maestrului făuritor de cruci, moștenirea sa este dusă mai departe de către succesorul său, Dumitru Tincu Pop, care îi continuă munca.
Aproximativ 800 de cruci, viu colorate și atent sculptate, întregesc patrimoniul valoros al acestui obiectiv. Pe lângă culorile specifice și basoreliefurile inedite, crucile se mai remarcă prin epitafurile care descriu, uneori într-un registru hazliu, evenimente din viața defuncților.

3. Mocănița

Orice vizită în ținutul Maramu­reșului e musai să aibă ca punct de popas și mocănița care pufăie și șerpuiește agale pe Valea Vaserului. Calea ferată forestieră pe ecartament îngust din județul Maramureș este situată în nordul României, aproape de granița cu Ucraina și se întinde pe o distanță de 46,3 km.
Mocăniţa de pe Valea Vaserului atrage anual mii de turiști curioși să experimenteze o călătorie așa cum se făcea acum aproape 100 de ani, când bătrâna locomotivă a fost construită, fiind recunoscută ca ultima cale ferată forestieră care funcțio­nează cu abur. De altfel, pe lângă componenta turistică, Mocă­nița încă servește și astăzi scopului ini­țial, anume transportul lemnelor.
Traseul Mocăniței își are punctul de plecare în Gara CFF Vişeu de Sus, care funcțio­nează din anul 1930.  

La kilometrul 21,6 al căii ferate fo­res­tiere, Mocănița popo­sește în stația Paltin, lăsând turiștilor timp suficient pentru un picnic sau o drumeție scurtă, înainte de întoarcerea spre punctul de pornire.

4. Municipiul Sighetu Marmației
„Astăzi ne plimbăm haihui, unde s-o pus harta-n cui”

Deși ne vin de-a valma gândurile când încercăm să cuprindem toate comorile turistice ale Sighetului, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenței se detașează, în primul rând pentru că în acest loc încă răsună strigătul mut al suferinței îndurate de cei care au căzut pradă nedreptăților unui regim dictatorial. Fiecare celulă a fostei închisori a fost amenajată ca sală muzeu, descriind cronologic sau tematic teroarea regimului comunist. În una dintre curțile memorialului se poate vizita un Spațiu de Reculegere și Rugăciune, construit în amintirea celor aproape 8000 de deținuți care au sfârșit în închisorile, lagărele și locurile de deportare din România. Muzeul adăpostește mai multe opere de artă care înnobilează spațiul și amplifică experiența profund emoțională pe care vizitatorii acestui loc o resimt, cea mai de amploare lucrare fiind grupul statuar „Cortegiul Sacrifi­ca­ților”. Tot din ansamblul acestui muzeu face parte și Cimitirul Săracilor, unde se spune că au fost îngropați 54 de deținuți. Acesta este împrejmuit de brazi care descriu forma României, iar în punctul în care se regă­sește orașul Sighetu Marmației pe această hartă, a fost înălțat un altar-cenotaf, în spatele căruia tronează o cruce în stil bizantin.
Printre nestematele patrimoniului muzeal din municipiul Sighetu Marmației regăsim și secțiile Muzeului Maramureșului, o instituție sub a cărei vastă cupolă se regăsesc colecții dintre cele mai interesante.
Niciun vizitator al Ma­ramu­reșului nu poate să rateze ocazia de a vedea o veritabilă radiografiere a arhitecturii tradiționale locale, pusă în scenă de cele peste 40 de obiective de patrimoniu expuse în cadrul Muzeului Satului Maramu­reșean. Această experiență trebuie completată prin vizitarea Muzeului Etnografic al Maramureșului, ale cărui colecții completează ima­ginea tradițională a satului mara­mureșean.
Cu adevărat impre­sio­nantă poate fi și incursiunea în bogăția naturală a Depresiunii Maramureșului, reliefată prin valoroasele exponate de botanică, vertebrate, ciuperci, minerale, roci şi fosile, regăsite în cadrul Secției de Științe Naturale.
Vă propunem și o călătorie în timp, care merge tocmai până în neolitic și care este posibilă prin explorarea fondului muzeistic al Secției de Istorie-Arheologie. Următorul punct de popas este Secția de Istoria Culturii – Memorialistică – Artă - Casa Muzeu Dr. Ioan Mihalyi de Apşa, adăpostită chiar de clădirea în care a trăit și și-a elaborat opera marele istoric român. Bineînțeles că nu uităm de Muzeul Culturii și Civilizației Evreiești din Maramureș - Casa Memorială Elie Wiesel și vă invităm să treceți pragul locuinței în care renumitul romancier, dramaturg, eseist şi memorialist, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a trăit până la 15 ani. Despre cultura evreiască ne amintește și cimitirul evreiesc, cel mai mare dintre cele 52 existente în Maramureșul Istoric. Acesta adăpostește pietre funerare vechi de sute de ani, dar și renumitul Monument al Săpunului, ridicat în amintirea evreilor care au sfârșit în lagărele de exterminare naziste.

Știm că multe dintre obiectivele deja propuse pot să fie copleși­toare, pentru că numai un om sărac în simțiri ar putea să rămână indiferent la supliciile unor timpuri care nici măcar nu sunt foarte departe de noi, motiv pentru care vă oferim câteva sugestii de reculegere, în cele mai frumoase lăcașuri sfinte din Sighetu Marma­ției. Biserica ucraineană „Înălţarea Sfintei Cruci”, Mănăstirea Piariș­tilor, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Reformată și Noua Sinagogă Sefardă sunt câteva dintre locurile de închinăciune, dintre care unele vechi de secole, care promit să vă ia de pe umeri povara unei istorii nedrepte și să vă prezinte câte puțin din varietatea cultural-spirituală a zonei.
 
Un loc aparte printre atracțiile municipiului îl ocupă monumentele de arhitectură care, la cât sunt de numeroase, par că se află într-o competiție constantă pentru aten­ția turiștilor.
Tribunalul Comitatens, Palatul Reduta, Palatul Cultural Astra, Palatul Szabó Aurel, casa cu cariatide, Sediul Lojei Francmasonice, Casa Darvay și clădirile liceelor Pedagogic, Dragoș Vodă, Leowey Klara și „Taraș Sevcenko” sunt câteva dintre bijuteriile arhitecturale care îmbină stiluri, viziuni și tot atâtea povești trecute prin clepsidra timpului.

Când negura amenințărilor actuale va înceta să se mai abată asupra noastră, veți putea gusta din plin și din viața culturală a Sighetului Marmației, care se laudă cu două festivaluri de poveste. Festivalul Antic și Medieval Aeternus Maramorosiensis reproduce o atmosferă ancestrală, re­­dată printr-un program variat, care cuprinde spectacole pirotehnice, concerte, concursuri și expoziții. Cel de-al doilea eveniment cu tradiție aici este Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Marmaţia”, un prilej inedit de a vă familiariza cu felul în care maramureșenii se pregătesc, simt și trăiesc cele mai frumoase sărbători din an.

După toată această experiență, vrem să încheiem într-un registru vesel și vă invităm să vedeți cu ochii voștri cuiul în care se agață harta, un monument cu o înălți­me de aproximativ doi metri, care redă plastic renumele municipiului Sighetu Marmației, cunoscut drept „locul în care se agață harta-n cui”. Dacă ne-ați rămas alături până aici, nu ne mai rămâne decât să vă spunem că nouă statutul de gazde ne șade cel mai bine, iar călătorului îi șade bine cu drumul. Cu alte cuvinte, bucuroși, vă așteptăm!

5. Municipiul Baia Mare
La a inimii chemare, azi explorăm Baia Mare

Nu-i chip să nu recunoaștem că Maramureșul rural este preferatul turiștilor, dar orice traseu ați urma prin frumosul nostru județ, e musai să aibă ca punct de pornire centrul urban Baia Mare, un oraș cu un trecut bogat și un viitor promițător. Nu întâmplător am amintit despre trecutul bogat al orașului atestat documentar încă din anul 1329, acesta dezvoltându-se ca centru aurifer în secolele XIV-XV. Două fragmente din zidul de apărare al cetății Baia Mare încă se pot observa astăzi în oraș. Unul dintre acestea se află în proximitatea Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, în timp ce alt fragment este vizibil pe Strada Podul Viilor, în apropierea râului Săsar.
Sistemul de fortificații a fost construit pe vremea lui Matei Corvin și cuprindea patru porți și șapte turnuri, dintre care doar Bastionul Măcelarilor a supraviețuit timpului. Numele acestuia din urmă vine de la breasla măcelarilor, căreia i-a fost încredințat bastionul, însă mai este cunoscut și sub denumirea de Bastionul de Muniții, întrucât a servit ca loc de depozitare a muniției menită să apere cetatea. De acest bastion se leagă sfârșitul lui Pintea Viteazul care, în timpul răscoalei antihabsburgice, a fost împușcat lângă Poarta de Sud a orașului. În prezent, bastionul găzduiește expoziții și târguri etnografice și folclorice.

Despre trecut ne mai vorbește fosta Piață Centrală a orașului, cunoscută astăzi sub denumirea de Centrul Istoric. Ca într-o mașină a timpului se simt cei care cad pradă aerului medieval al zonei, încon­jurați de clădiri vechi de secole, cu statut de monument istoric. Casa Iancu de Hunedoara este o astfel de clădire care a purtat peste veacuri povestea ridicării sale. Acestea i se alătură și alte bijuterii arhitecturale precum Casa Degenfeld, frumoasa clădire a fostului Hotel Regele Ștefan, Casa Agricola, Casa Harácsek, Casa Lendvay, Casa Husovski – Petrescu sau Hanul Vulturul Negru.

Oricât de frumoase ar fi toate aceste clădiri, vedeta orașului rămâne tot Turnul Ștefan, situat în Piața Cetății. Datat în secolul al XIV-lea, Turnul Ștefan, simbol al orașului Baia Mare, a servit drept turn clopotniță pentru fosta biserică „Sfântul Rege Ștefan”.
Construcția turnului din piatră masivă, cu o înălțime de 50 de metri, a fost dictată de Ioan de Hunedoara pentru a sărbători o victorie. Ceasul cu lună, montat în anul 1928, întregește aerul medieval al monumentului.
Clopotul, vechi de aproximativ cinci secole, și-a găsit loc în turn abia în anul 1925. 165 de scări înguste fac accesul către foișorul din vârf, care dezvăluie o priveliște greu de egalat asupra orașului. Pe latura sudică a Pieței Cetății, regăsim și Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” a fostei mănăstiri iezuite, care a fost ridicată în stil baroc între anii 1717–1720 și a aparținut iezuiților până în anul 1773. Pe fațada acesteia, se găsesc două nișe laterale, cu statuile sfinților iezuiți Ignaţiu de Loyola şi Alois Gonzaga, dar și una centrală, unde se poate vedea statuia Sfântului Iosif cu pruncul Iisus în brațe. Picturile murale de pe bolți, realizate la începutul secolului XX, îi sunt atribuite pictorului Károly Kiss, în timp ce tabloul altarului principal, realizat în anul 1823, este opera pictorului László Kármán.

Nu departe de acest loc găsim un alt monument istoric al orașului Baia Mare. Este vorba de Biserica „Sfântul Anton de Padova” din Piața Păcii, care a fost ridicată în anul 1402 de către Ordinul Mino­riților, fiind supusă unor ample lucrări de reabilitare în secolul al XIX-lea. Micul lăcaș de cult surprinde plin simplitate, având un interior decorat modest. Pictura altarului este opera pictorului Megyeri Mayer, din Budapesta.

O altă emblemă a orașului este  Biserica Reformată de pe Strada Podul Viilor. Aceasta a fost construită în perioada 1792-1809, în stil neoclasic, turnul bisericii cu o înălțime de 50 de metri fiind ridicat în anul 1836. Lăcașul de cult cu turnul cu cupolă roșie a devenit, alături de Turnul Ștefan, simbol al orașului Baia Mare.
Interiorul bisericii adăpostește o frumoasă tribună preoțească realizată în anul 1786, o masă a altarului realizată în 1873, dar și o orgă construită în anul 1828 și recon­diționată în 1891.

Păstrând registrul spiritual, ne îndreptăm atenția spre Biserica Evanghelică. Deși în anul 1547 s-a consemnat convertirea întregului oraș Baia Mare la religia reformată, actuala Biserică Evanghelică a fost ridicată abia în anul 1912, după ce prima biserică, construită în anul 1693, a fost demolată, iar cea de-a doua, construită în anul 1805, a fost înlocuită. Actuala biserică descrie stilul Art Nouveau și încă adăpostește băncile, orga si altarul vechii biserici. Pictura altarului poartă semnătura pictorului Iványi Grünwald Béla, fiind realizată în anul 1903. Printre sfintele lăcașuri remarcăm Catedrala „A­dor­mirea Maicii Domnului” și impozanta Catedrală Ortodoxă Episcopală „Sfânta Treime”, care astăzi măsoară 85 de metri lungime, 50 de metri lățime şi 85 de metri înălțime.

Municipiul Baia Mare se laudă și cu o generoasă ofertă culturală. Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș și Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” sunt câteva dintre insti­tuțiile de cultură care își întâmpină vizitatorii cu un fond muzeistic inedit.
Un alt loc reprezentativ pentru viața culturală a orașului Baia Mare este Colonia Pictorilor. Aceasta a constituit vreme de peste un secol punctul de întâlnire al artiștilor din țară și străinătate, care și-au definit și rafinat stilul în cadrul Școlii Băimărene de Pictură. Ansamblul Colonia Pictorilor a fost inclus pe Lista monumentelor istorice în anul 2010, fiind supus unui proiect de reabilitare care s-a finalizat în anul 2017.
Complexul expozițional dezvăluie identitatea breslei artistice băimărene, într-un spațiu care îmbină trecutul cu prezentul, fiind o expresie a continuității acestuia. Iubitorii de artă mai pot admira în oraș și trei complexe statuare, respectiv Monumentul Ostașului Român, Sfatul Bătrânilor și Statuia Minerului. Nici pasionații de teatru nu se vor plictisi în Baia Mare, aceștia putând opta pentru spectacolele celor două instituții de profil din oraș, respectiv Teatrul Municipal sau Teatrul de Păpuși.

Și când credeați că am terminat periplul prin patrimoniul turistic al Băii Mari, vă spunem că am păstrat pentru final câteva recomandări și pentru cei care vor să se bucure de natură. Pe teritoriul administrativ al orașului veți găsi Rezervația naturală „Arboretul de Castan Comestibil Baia Mare”, Rezervația Coloanele de la Limpedea și Lacul Firiza, trei atracții pe sufletul celor care preferă să-și petreacă timpul în aer liber. De-am rămâne sobri pân’ la capăt, ați zice că nu suntem moroșeni adevărați, așa că vă dăm cuvântul că în urbea noastră veți găsi și distracție cât încape, viața de noapte fiind la fel de efervescentă în orașul așezat la poalele Munților Gutâi.

De grăit am cam gătat
Dăm liber la vizitat!

Sursa: visitmaramures.ro




 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.