Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Ioana pe 23.04.2026 la 14:51
Recomand cu toata increderea agentia Pelerinul Crestin! Am calatorit cu ei atat in tara, cat si in strainatate 

Ioana pe 23.04.2026 la 13:37
Recomand cu toata increderea Agentia Pelerinul Crestin! Am calatorit cu ei atat in tara, cat si in strainatate 

A. Pantea pe 11.03.2026 la 15:34
Propunerea distinsului academician Marius Porumb, renumit istoric si critic de arta, ca Muzeul de Arta din 

Teo pe 03.03.2025 la 10:43
O idee excelenta, demararea acestui demers!
Felicitari, Gazeta!
Cultură
Luni , 07 Martie , 2005
Conceptualismul si anticonventionalul studentesc
Noul val artistic
In acest an, expozitia semestriala a studentilor de la Facultatea de Litere, sectia Arte plastice si Decorative, directia de studiu pictura, s-a desfasurat pentru prima data in formatul standard practicat in toate institutiile de profil din tara si din strainatate. Expozitia are un caracter public.
Expozitia semestriala a studentilor se inscrie intr-un proces de consolidare…
Luni , 28 Februarie , 2005
Cercetatorul globetrotter
Peter Lenghel, consultant stiintific al UNESCO si UICN, este unul dintre cei mai reprezentativi sigheteni din noua generatie, face parte din pretioasa categorie a celor care nu au uitat de unde au plecat. Biolog de formatie, sfera preocuparilor sale se intinde de la proiecte de protectie a mediului si pana la promovarea turismului sau arta fotografica. La doar 32 de ani, sigheteanul a reusit sa se…
Luni , 28 Februarie , 2005
Natiune, naratiune, fictiune: Marea lectie
De cand a aflat ca nepotul lui pleaca la scoala in orasul cel mare, batranul nu-si mai afla odihna. Noptile se chinuia construind discursuri lungi, pline de invataminte, asa cum ii fusese si lui dat sa auda de la bunicul sau, cand plecase in armata la unguri. Fiecare dimineata il gasea hotarat sa-i impartaseasca nepotului din invataturile lui. Dar tot amana momentul marii lectii, i se parea ca nu …
Luni , 21 Februarie , 2005
Puþân câte puþân
Pavel Stratan, cantareþul din Niºcani (Republica Moldova), este cel mai zgarcit la vorba dintre artiºtii Romaniei. S-a impus prin cuvinte sucite, aliteraþii ºi arhaisme care demasca omul de dincolo de lumina reflectoarelor, aºa cum este el: omul simplu, care viseaza sa prinda peºtiºorul de aur ºi, pana cand iºi va indeplini visul, se mulþumeºte sa bea ºi sa analizeze mariajele altora.…
Luni , 21 Februarie , 2005
Redescoperirea bucuriei culorii
Vernisaj pentru memoria acuarelei ºi pastelului.
Nici ca se putea un titlu mai bun decat “Memoria privirii” pentru ultima expoziþie a lui Nicolae Suciu, expoziþie ce reuneºte 38 de acuarele ºi pasteluri. Avand vocaþia unui pictor autentic, Nicolae Suciu ne propune un popas nostalgic in lumi ºi locuri incarcate de parfumul trecutului.
Vernisajul expoziþiei Memoria priviri…
Luni , 21 Februarie , 2005
O nouã apariþie tehnico-economicã
Vinerea trecuta, Biblioteca Judeþeana “Petre Dulfu” a fost gazda lansarii carþii “Managementul aprovizionarii”, semnata de Aurelian Simionescu, Mihai Schvab ºi Nicolae Bud. Lucrarea celor trei, complexa ºi de mare rigoare ºtiinþifica, vine sa imbogaþeasca un domeniu al culturii mai puþin cunoscut: acela de tip tehnico-economic. Abordarea integrativa a fenomenelor ec…
Luni , 21 Februarie , 2005
Culþi ºi desculþi: “Mã luaþi… pe la spate (!)”
Incredibilul s-a produs din nou. Mereu ne-am intrebat cum este posibil ca primarul din Ulmeni sa creada ca “revoluþia din ’89” a avut loc la 1 decembrie, iar Gheorghe Paºca, liderul de sindicat al ortacilor maramureºeni sa iºi inchipuie ca Statul cel mai mic din Europa este Costa Rica, þara aflata intre cele doua Americi. Acum, asistam la o alta catastrofala lipsa de reacþi…
Luni , 21 Februarie , 2005
Naþiune, naraþiune, ficþiune: Sã ne iubim pe tunuri
In fiecare zi de joi, cand ii aducea scrisorile, Nicolae (Colea Pasarica – cum ii zicea preºedintele de ceapeu, cat timp ii fusese informator) zambea subversiv, cum invaþase el la ºedinþele de partid ca trebuie sa te comporþi cand chiaburii iºi fac autocritica. ªi aºtepta sa se intinda pe chipul ei, ca pe o harta invadata de barbari, semnul ruºinii; sa vada cum ochii i se pleaca ºi…
Luni , 14 Februarie , 2005
Dupã ureche
Luni , 14 Februarie , 2005
60 de elegii pentru naturã
Indrãgostit iremediabil de naturã, Peter Lenghel ºi-a pus sufletul in faþa sighetenilor. In 60 de ipostaze, Lenghel ne aratã cum e realitatea, ºi cu bune, dar ºi cu rele.
In 9 februarie, in sãlile Muzeului Maramureºului din Sighetu Marmaþiei a avut loc vernisajul unei inedite expoziþii de imagini fotografice, avand ca temã natura, fotografii realizat…
Luni , 14 Februarie , 2005
Ave Occidens, morituri te salutant!
Supliment săptămânal
Editoriale
Stefan Gonczi pe 15.06.2026Dialoguri virtuale / Camăta (ultima partea)
Intrebare: Care este istoria Bancilor centrale, Bancilor nationale?
Gazeta de Maramures pe 15.06.2026Mondo cane
Cum isi caracterizeaza marii clasici rusi propriul popor: Mihail Evgrafovici Saltikov, cunoscut sub pseudonimul N. Șcedrin, 1826-1889, a fost unul dintre cei mai mari scriitori satirici rusi ai secolului al XIX-lea
Nicolae Teremtus pe 15.06.2026Colțu`meu / Deșert
Am privit peronul pustiu si am oftat a jale. Gara, curatica in aparenta, emana un miros puternic de motorina. Parca ar fi curs pe pereti motorina de pe vremuri.
Pr. dr. Cristian Stefan pe 15.06.2026Calea, Adevărul șă Viața / Să ne cercetăm conștiința
Intrucat suntem in Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, in acest editorial nu doresc altceva decat a va determina sa meditati la cele spuse de catre Sfantul Teofan Zavoratul...
Teodor Ardelean pe 15.06.2026Biblioteca de idei / Deșert
• 19 august 1917. Pleaca la intalnirea cu cerurile lui Dumnezeu si ale Patriei parintele Tit Bud, una dintre cele mai importante personalitati maramuresene ale vremii sale. S-a nascut la 24 decembrie 1846 in Sat Șugatag, intr-o familie de nobili maramureseni originara din Budesti. Studiile, la Sighet, Beius, Gherla.







