Reportaj

Albumul de arta „ISTORIA ARTELOR LA BAIA SPRIE”, realizat de catre Hitter Ferenc, jurnalist, scriitor, realizator de televiziune, un neobosit cautator de efigii, de vestigii istorice, manuscrise si imagini, prin care autorul sustine caracterul intercultural al orasului Baia Sprie, traieste revelatia unor argumente ce onoreaza calitatea acestuia de „fiu al cetatii”.

Pentru mine, o calatorie la Roma a insemnat intotdeauna un act de cutezanta pentru ca, ani la randul am considerat ca nu sunt suficient de „pregatit in acumularea de cunos­tinte suficiente” pentru a caror confirmare nu le gaseam inca raspunsul. Ani de-a randul mi-am amanat aceasta calatorie!

Stendhal spune ca „pentru a aprecia pasiunea unui om, ar trebui sa cunoastem ce pret au pentru el toate lucrurile pe care le sacrifica pasiunii sale”. Marius Dumbraian a sacrificat de dragul pasiunii sale pentru cactusi, timp, bani si pana si vaca si taurul din gospodarie. Tocmai de aceea a devenit extrem de apreciat si respectat printre cactusisti. Povestea sa de viata seamana cu un scenariu de film motivational, in care   

Luni, 29 aprilie 2019, Muzeul Satului de pe Dealul Florilor si-a deschis portile pentru hramul bisericii monument „Sfantul Mare Mucenic Gheorghe”, dar si pentru sfintirea troitei. Slujba religioasa a inceput la ora 10.30, iar deschi­derea oficiala a avut loc la ora 13.00. Evenimentul a fost pigmentat, apoi, cu un spectacol folcloric deosebit, dar si cu un targ al mesterilor populari. Actiunea organizata in parteneriat cu   

Motto: „Plugarul nu se teme nici de arsita, nici de ploaie; el indura, cu seninatate, orice!” (Gheorghe Pop de Basesti)

Zilele trecute, ministrul Economiei, Nicolae Ba­da­lau a redeschis subiectul mineritului neferos. Ministrul a declarat intr-o emisiune, pe postul national TV, ca mineritul neferos se va deschide pana in vara, iar printre companiile ce vor produce aur, argint, cupru si alte metale neferoase a fost nominalizata si Remin Baia Mare, compania durerii maramuresene.

Incepusem saptamana trecuta cateva ganduri si concepte care au stat la baza creatiei unor mari artisti, relevate in cartea „Viata secreta a marilor artisti” a autoarei Elizabeth Lunday. De aceasta data m-am oprit asupra personalitatii marcante a pictorului florentin Sandro Botticelli si a mirajului desenului in creatia sa, dublat de misterul omului aflat in spatele creatiei sale artistice.

Puiu Hertea, cum ii spuneau cunoscutii, afirma despre mu­zica realizata prin transpunerea arhetipurilor sonore, anume ca „poate media recuperarea eficientei magice a semnelor, fiind capabila sa contopeasca inteligibilul cu sensibilul, sa stimuleze degajarea de semnificatii si, in cele din urma, sa amplifice emotia atat a spectatorilor, cat si a actorilor”.

Revenim asupra seriei de manifestari artistice si expozitionale prilejuite de expozitiile semestriale ale studentilor programului de studiu Arte Plastice – Pictura din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare a Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca. Expozitia cu lucrarile stu­dentilor masteranzi des­chisa in Galeriile de Arta „NORD” a CUNBM, reuneste creatiile studentilor din anul I si II, configurate intr-o   

Nu demult, la un ceas de seara, nu stiu ce-mi veni sa-mi iau amintirile la bani marunti, cum se spune, chiar si pe cele din vremea prunciei. Am facut un popas mai temeinic prin­tre cele din vara anului de gratie 1948. Multi dintre eventualii cititori ale acestor amintiri sunt sigur ca pe-atunci inca mai pluteau prin cosmos nerabdatori sa ajunga si pe Terra.

Razele soarelui se strecoara printre frunzele galbene si rosii ale copacilor de pe marginea soselei. Eu le privesc admirativ din masina, unde stau langa fratele meu mai mic, David, care abia asteapta sa ajungem. Suntem in drum spre Heidelberg, la Școala Romaneasca. Ajungem cu putin inainte de ora zece. Mama parcheaza masina in fata unei cladiri cu o arhitectura foarte frumoasa, din secolul XVI. Acesta este castelul