• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 24 August 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 15 Iulie , 2019

Conectarea oraşului Baia Mare la reţeaua feroviară

Alexandru Pop este informatician la Universitatea din Baia Mare (fostă Nord) şi are o pasiune deosebită. Trenurile, căile ferate şi filatelia pe acest segment. Recent, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” a reuşit să scoată o carte despre legarea Băii Mari la reţeaua feroviară, în urmă cu 135 de ani. Lucrarea lui Alexandru Pop este interesantă şi prezintă lucruri neştiute de cei mai mulţi cu privire la dezvoltarea reţele feroviare în Baia Mare şi împrejurimi. Tânărul informatician este şi membru al Asociaţiei filateliştilor feroviari, cu apariţii interesante în revista „Filatelistul feroviar”.

 

Ne-am întâlnit la Biblio­teca Judeţeană cu Ale­xandru Pop şi am dis­­cutat despre carte şi pa­siunea pentru calea ferată şi trenuri.
„Pasiunea mea pentru calea ferată este din copilărie. Pe vremea aceea, era 1979-1980, stăteam în ultimul bloc construit şi de acolo era câmp la fabrica de compot. De acolo era Traian şi se vedea gara. Stăteam în balcon şi vedeam cum vin şi pleacă trenurile. Pe vremea aceea ce să fac după şcoală? Direcţia gară! Mer­gem pe câmp şi după o jumătate de oră eram acolo. Între peronul doi şi trei erau nişte băncuţe. Una dintre ele era pusă lângă difuzorul pentru controlul mişcării. Stăteam acolo şi ascultam discuţiile şi urmăream trenurile cum vin şi pleacă. Atunci era un trafic foarte mare, atât de călători, cât şi de marfă. Număram vagoane.
Între timp lucrurile au evoluat, pasiunea a venit şi spre filatelie, am început să colecţionez şi piese filatelice cu trenuri. Ulterior am văzut că nu se mai face nimic şi am început să culeg informaţii din trecut şi să le pun cap la cap.
Aşa a apărut această lucrare. Alt motiv pentru care am scris lucrarea e că în acest an se împlinesc 135 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată în Baia Mare, respectiv 120 de ani de la continuarea liniei spre Jibou cu continuare spre Dej!”, ne-a spus informaticianul pasionat de trenuri.

Alexandru Pop a considerat că este necesar să fie strânse datele, măr­turiile despre liniile ferate maramu­reşene, băimărene, având în vedere că este posibil ca în viitorul apropiat gara CFR să fie desfiinţată, mutată.
În prima parte a lucrării sunt prezentate date istorice despre gările băimărene.
„În urmă cu 135 de ani, Baia Mare a fost legată la reţeaua de cale ferată, pe data de 6 iulie 1884, odată cu inaugurarea liniei Satu Mare - Baia Mare. Cu această ocazie este construită prima staţie de cale ferată. În 1888 se dă în folosinţă gara din Baia Mare cu ieşiri spre Satu Mare şi Dej. Staţia Baia Mare, la acea dată, avea patru linii pentru primirea şi expedierea trenurilor, în funcţie de traficul de atunci. Două linii erau folosite de trenurile personale, iar două de trenurile de marfă. Lucrările la linia Baia Mare - Jibou au început în primăvara
anului 1897 şi au fost terminate în octombrie 1899. În anul 1905, pe vremea primarului Endre Gellert,
s-a terminat calea ferată între Baia Mare şi Baia Sprie. În 1906 a fost finalizată calea ferată din Baia Mare în Ferneziu cu o scurtă prelungire până în staţia Firiza de Jos.
Sub conducerea primarului dr. Mihai Makray s-a construit în perioada 1908-1909 prima cale ferată industrială a oraşului pe Valea Firiza până la Blidar, pentru exploatarea pădurilor de fag şi brad din masivul Pleşca-Breaza, Valea Sturului, Câmpul Dumitru-Ştedea.
Aceasta era o cale ferată îngustă forestieră care urca pe lângă topitoria Firiza şi alimenta cu lemn de foc Baia Mare şi unităţile economice”, se arată în cartea lui Alexandru Pop.

Dezvoltarea economică a zonei Baia Mare, datorită mineritului, a impus şi dezvoltarea infrastructurii feroviare în Baia Mare şi în împrejurimi. În lucrarea lui Alexandru Pop se face o trecere lină spre perioada de „glorie” a gării băi­mărene.

„În 1960 gara se dezvoltase. Erau două săli de aşteptare, chioşcuri, case de bilete şi bănci. Toate acestea ocupau o suprafaţă mare, cu depouri era ocupat actualul perimetru al magazinului Maramureşul, iar placa turnantă în perimetrul platoului Bucureşti (în locul în care astăzi este construit Liceul de Telecomunicaţii).
Din presa vremii aflăm că în 11 iunie 1958 exploatările forestiere din regiunea Baia Mare s-au dotat cu 329 de vagoane pentru transportul buştenilor şi cu 42 de locomotive.
În 1965 calea ferată tranzita deja oraşul. Linia continua către Tăuţii de Sus, Baia Sprie, Ferneziu şi Firiza. Legăturile între aceste localităţi, în lipsa altor mijloace de transport în comun, se făceau prin intermediul trenului personal. Zilnic, gara era tranzitată de cel puţin şapte perechi de trenuri personale, la care adaugă multe marfare pentru transportul minereului, a pietrei sparte, a lemnului. În acest context economic vechea gară nu a mai făcut faţă şi s-a decis construirea, mutarea gării pe un amplasament nou cu acces liber din ambele direcţii: Satu Mare şi Jibou. Noul amplasament a fost decis la un kilometru şi jumătate la vest de centrul oraşului. Nu a mai rămas nimic din vechea gară, doar turnul de apă (care se poate observa şi astăzi în zona străzii Florilor pe o suprafaţă de teren care a fost în mijlocul unui scandal, în urmă cu câţiva ani, mai mulţi ar fi vrut să dărâme tot şi să construiască alte blocuri n.red.). Pe vechiul amplasament s-au construit blocuri”, se arată în lucrarea informaticianului băimărean.

În 1966 au început lucrările la noua gară. Era amplasată în afara oraşului în ideea ca noua gară să constituie fundalul noii artere rutiere a oraşului.
„Construirea noii clădiri de călători a staţiei Baia Mare s-a realizat după proiectul arhitectului Valeriu Chiricuţă şi ale inginerului Virgil Fierbinţeanu de la IPCF Bucureşti. Lucrarea a fost executată de Întreprinderea de Construcţii Căi Ferate Cluj, şeful şantierului fiind inginerul Ladislau Licker.
Gara nouă a fost gata în 1968, iar darea în exploatare s-a făcut pe data de 29 octombrie.
Cu puțin timp înainte de data oficială de dare în exploatare, mai exact pe 28 septembrie 1968, la ora 9:40, a sosit pentru ultima oară trenul accelerat București – Baia Mare în vechea gară CFR. După sosirea trenului, s-a realizat legă­tura cu noua gară și, după-amiază, la ora 16:50, a plecat primul tren din noua gară CFR: trenul cu nr. 4096, un personal care circula pe ruta Baia Mare – Dej.
La 31 ianuarie 1969, la ora 10 dimineața, a fost dat în folosință noul complex CFR din Baia Mare. Ziarul local din 1 februarie 1969 relata: «Inaugurarea a fost deschisă de Vijdeluc Ioan, primsecretarul Comitetului municipal Baia Mare al partidului, care a fost urmat de Constantin Iancu, adjunctul minis­trului de resort».
Au mai luat cuvântul Damian Iosif, șeful complexului, și prim-secretarul Comitetului Județean de Partid, Blaj Gheorghe.
În anul 1983 au fost descărcate în complexul CFR peste 2,8 milioane tone de marfă și expediate 2,6 mi­lioane tone.
Stația Baia Mare este amplasată pe secția inter-operabilă Deda – Dej Triaj – Jibou – Baia Mare – Satu Mare, la km 59+393 față de stația Satu Mare, respectiv la km 180+730 față de stația Apahida”.

 

 

Biblioteca este alături de oamenii de suflet
 

Directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, Teodor Ardelean a vorbit cu bucurie despre demersul tânărului informatician de la Universitatea băimăreană.
„Biblioteca colaborează foarte bine cu câţiva oameni de mare suflet dintre cadrele didactice de la Universitate. Doamna conferenţiar universitar dr. Mirela Coman, la o întâlnire de consultare reciprocă mi-a povestit despre domnul informatician Alexandru Pop şi preocupările acestuia. Am aflat că este pasionat de istoria reţelelor feroviare, este filatelist, este membru al Asociaţiei filateliştilor feroviari, singurul din Baia Mare.
Acesta a observat că există o «nulitate absolută», nimeni nu se ocupă de chestiunea reţelelor fero­viare locale şi a luat problema în braţe din dragoste pentru familia feroviară. A scris această carte,
mi-a plăcut şi am decis pe loc să o introducem în programele noastre. Nu putem fi indiferenţi la cronică! Şi dacă în cronică este scris, inclusiv în cartea scoasă de noi, este scrisă această dată, este o dată de referinţă (e vorba de 135 de ani de la conectarea oraşului Baia Mare la calea ferată n.red.). Cineva ar trebui să o sărbătorească, ori Primăria, ori CFR cu toate structurile lor, din ce în ce mai diversificate, mai stufoase şi mai malefic gândite pe principiul risipirii resurselor feroviare şi nu a concentrări lor spre energia naţională. Eu ca fiu de ceferist ştiu ce mult a însemnat pentru dezvoltarea poporului şi a naţiei române acest pas uriaş care a fost fierul aşezat pe linii paralele pentru a putea să se deplaseze mărfurile şi oamenii”, a spus Teodor Ardelean.

 

Staţia terminus
 

Alexandru Pop arată şi situaţia actuală a gării Baia Mare şi traficul anemic pe calea ferată. La ora actuală, Staţia Baia Mare este o staţie „terminus”, unde, până nu demult, se făcea rebrusment pentru trenurile de călători care veneau dinspre Satu Mare și circulau spre Cluj sau București (și invers).

În prezent un singur tren mai face rebrusment în gara din Baia Mare. Este vorba despre trenul de Mangalia care circulă în perioada sezonului estival. Trenul se formează în Satu Mare, are plecarea la ora 13:21, ajunge în Baia Mare la ora 14:46. Aici are timp suficient (14 minute) pentru rebrusment și pleacă din Baia Mare spre Dej, la ora 15:00. La întoarcere, trenul ajunge în Baia Mare la ora 8:46, are timp 14 minute pentru rebrusment, și pleacă spre Satu Mare la ora 9:00.
Trenurile de călători care trec prin Baia Mare sunt compuse din vagoane clasice remorcate de locomotive Diesel din clasele 60, 62, 65 și 82, automotoare din clasele 76, 79, 92, „Desiro” – Săgeata Albastră sau, mai nou, pentru o scurtă perioadă de timp, IC2 operat de Astra Trans Carpatic.
Gara municipiului Baia Mare este un nod feroviar situat pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române. Gara este deschisă traficului intern şi internaţional.
Căile ferate asigură legătura municipiului Baia Mare pe magistrala IV spre Dej şi Satu Mare pentru transportul feroviar de călători şi marfă, municipiul dispunând de o staţie de călători şi trei staţii de marfă.

 

 

 

„Pasiunea mea pentru calea ferată este din copilărie. Pe vremea aceea, era 1979-1980, stăteam în ultimul bloc construit şi de acolo era câmp la fabrica de compot. De acolo era Traian şi se vedea gara. Stăteam în balcon şi vedeam cum vin şi pleacă trenurile. Pe vremea aceea ce să fac după şcoală? Direcţia gară! Mer­gem pe câmp şi după o jumătate de oră eram acolo”.
Alexandru Pop

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.