Editorial

Exista doua modele comportamentale negative pe care le invatam in copilarie. Unul ne impinge inainte, iar altul ne tine pe loc. Ele afec­teaza tot ceea ce gandim, simtim si facem, ele ne controleaza si intr-o oarecare masura ne determina destinul, noi fiind doar vag constienti de existenta lor. Au fost denumite modele inhibitive si modele impuse cu forta. Poate ca nu ar strica sa realizam impactul major pe care il au in   

In fiecare zi a calendarului Bisericii, se praznuiesc unul sau mai multi sfinti. Insa, in prima Duminica de dupa Rusalii ii cinstim pe toti sfintii, cunoscuti si necu­noscuti.

(ultima parte)

E duminica cea mare a Rusaliilor. Ziua e foarte insorita iar verdele padu­rii e inca crud si covarsitor prin fru­musetea lui. Se aud, cu rezonanta divina, clo­potele bisericii ce vestesc pogorarea Sfantului Duh.

Ne spune Gabriel Liiceanu ca Emil Cioran a fost un ipohondru care si-a pan­dit sistematic bolile, s-a informat asu­pra lor, s-a suspectat mereu si s-a ingrijit cu mare atentie, a devenit competent in di­fe­rite afectiuni si a avut voluptatea de a imparti diferite sfaturi medicale celor din jur.

Am scris la rubrica mea de saptamana trecuta un material despre o extindere incredibila intr-un bloc de pe bulevardul Bucuresti, inainte de sensul giratoriu de la Semiluna. Acolo, un tip cu simt antreprenorial foarte dezvoltat a ridicat o hardughie taman pe cel mai circulat bulevard al orasului, un fel de fudulie de genul „cine mi-s eu!”.

Prin parcuri, la rand la magazin, pe strada, ii auzi mereu: „copiii din ziua de azi”. Acelasi ton apasat, aceleasi sprancene ridicate, aceeasi atitudine atotstiutoare. Copiii da, sunt cei din generatia de „azi”.

Mi-e prieten Adam Pusloji, dar mai prie­tene poeziile sale! Mi-e prieten Vasile Dancu, editorul de la „Școala Arde­leana”, dar mai prieten siragul sau de ganduri bune prin care ne aduce in fata valori marcate de pecetea vredniciei!

Aproape tot ce citesc sau ascult/vad, cu privire la aproape ORICE domeniu de activitate sau al vietii sociale, pare o suma de monologuri compilate din filme ori piese diferite. Exista insa si un numitor comun: toti „vorbesc” tare, raspicat si foarte siguri pe ei de parca ar fi dat peste filonul adevarului si continua cu obsti­natie, chiar daca sentimentul general, inclusiv al celui care incearca sa te abureasca, este ca    

Pentru ca ne aflam intr-o zi de po­menire generala a celor trecuti in vesnicie, sambata mosilor de vara, este potrivit sa vorbim despre grija de cei morti prin iertarea si pomenirea lor.

(partea a patra)