Reportaj

Sorin Victor Copacescu este unul dintre „deschizatorii de drumuri” in domeniul cactusilor din Romania, fiind autorul celui mai complet volum aparut in tara noastra despre plantele cu tepi. Este unul dintre cei mai apreciati colectionari de cactusi din Romania, iar aportul pe care si l-a adus in acest domeniu i-a adus recunoastere si prestigiu in numeroase tari din Europa si nu numai. Gazeta de Maramures a obtinut un   

Putini dintre locuitorii comunei stiu ca un grosean isi desfasoara de multa vreme activitatea artistica si pedagogica in capitala imperiala – Viena, ca membru al celor mai renumite orchestre simfonice, ca profesor de oboi si muzica de camera la Conservatorul „Prayner”.

Parca ne era dor de o poveste care sa ne descreteasca fruntile. Am descoperit in Baia Mare un maidanez cu o poveste cat se poate de interesanta. I se spune „Catelul ITP”, pentru ca latra doar la masinile cu probleme tehnice. Hai, recunoasteti ca asa ceva n-ati mai auzit!

Exista oameni si exista carti care-ti marcheaza pur si simplu existenta, devenirea... Despre oameni las pe alta data, despre carti spun acum, fiindca o astfel de carte a fost, pentru mine, „Istoria Maramuresului” de Alexandru Filipascu. Da, cartile, ca si autorii acestora, au destinul lor, viata lor, linistita, adica obscura, sau agitata si plina de evenimente de tot felul, precum cea despre care vorbim.

Exista oameni extraordinari care, prin credinta si curaj, ies din rand si din sine, din propriile limite, devenind deopotriva eroi si sfinti. Sunt cei trimisi de Dumnezeu parca dinadins sa ne exemplifice conditia crestinului, aceea de a transforma imposibilul in posibil si minunea in firesc. Trec prin viata magistral, ridicandu-se dupa fiecare lovitura, zambind in fata loviturilor, fara ura, fara regrete, fara intentii de   

Odata cu aparitia mun­cii capitaliste in agricul­tura, respectiv cu practicarea muncii salariate sau recompensate in produse, cand echipe de muncitori agricoli, in fapt de tarani din Maramures, cons­tituite de obicei pe criterii de randament, de „brate de munca”, plecau la muncile agricole sezoniere, incet-incet a fost zdruncinat si esafodajul cutumiar al relatiilor maritale.

De cand a aparut pe pamant, omul a incercat sa-si explice lucrurile din jurul sau. De timpuriu si-a ridicat privirea spre cer si, desi acesta parea departe de el, a inteles ca intre viata lui, activitatile sale, mai ales cele legate de practicarea agriculturii, a cresterii animalelor si ceea ce vede pe cer este o stransa legatura.

„Faceti bine si haidat de Sfanta Marie pana la noi... amu haidat ca si ase nu at mai vinit de nu stiu cand, luati-i si pa batrani, da haidat si cu pruncutu! Amu faceti bine oricum si haidat ca nu-i pasta fata pamantului si-ase nu stiu de cand nu at fo...”, auzeai delurenii, adica pe cei din Dealul Corbului, cam cu o saptamana, doua, inainte de Sfanta Marie Mica, chemand neamurile plecate demult din sat, pe cei din satele   

Teze de doctorat, documentatii valoroase si de actualitate

Cultura traditionala maramuresana se exprima cu ajutorul mestesugurilor vechi de ani de zile care inca se practica in zona. Oameni care confectioneaza clopuri, sculptori in lemn, femei care tes, morari sau fierari pot fi vizitati de turisti pentru a vedea cum ei isi continua mestesugurile si traditia de ani de zile. Turistii care viziteaza acesti artizani au posibilitatea de a-si cumpara obiecte unice si pe langa acest lucru   

Intr-o perioada in care „distantarea sociala” a devenit un termen aproape la fel de uzual ca si salutul, iar orasele sunt intesate de afise si indicatoare care ne indeamna sa „pastram dis­tanta”, va propunem o incursi­une in Maramuresul arhaic, unde distantarea e... naturala.