Mondo cane

Științele sociale sunt un grup de discipline academice care investi­ghează universul consecințelor interacțiunilor umane. Felul în care planurile de acțiune sunt ge­nerate în mentalitatea indivizilor este obiectul științelor umane.
Se poate trasa o graniță între științele umane, pe de o parte, şi științele sociale, pe de altă parte. Științele umane investighează capacitățile omului de a urmări conștient sco­puri, de a folosi limbajul sau, prin contrast, structurile de adâncime ale minții umane. Științele sociale sunt interesate de consecințele neintenționate ale acțiunilor şi interacțiunilor indivizilor.
Aspecte privind granițele dintre științele sociale şi limitele lor pot fi surprinse analizând, de exemplu, contrastul dintre științele sociale şi științele umane; interacțiunile sociale şi consecințele neintenționate; metodologia: centrarea pe acțiuni versus centrarea pe opinii; economie versus sociologie; antro­pologia şi legătura cu lingvistica etc.

Există dispute care străbat întreaga metodologie a științelor sociale. A discuta despre opțiunile valorice care stau la baza presupozițiilor diverselor teorii este oarecum vag. Orice știință presupune astfel de opțiuni valorice. Contrastul trasat este cel dintre opțiuni valorice asumate în asemenea mod încât cer­cetarea este închisă şi, paradoxal, un asemenea mod de a asuma astfel de opțiuni lasă cercetătorului li­bertatea investigației.

Rostul științelor sociale nu este acela de a face propagandă pentru o soluție - oricare ar fi ea - a pro­blemelor sociale.
Seria disputelor fundamentale din științele sociale continuă, fiind examinată ideea avansată de Gary Becker (a fost un economist american de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru economie) şi alții, după care științele sociale sunt de fapt școli de cercetare; ceea ce le deosebește nu sunt obiectele diferite ale cercetării, ci natura programelor lor de cercetare.

A exploata ideea unui fond meto­dologic comun diverselor științe sociale poate duce şi la concluzia că statistica este adesea prezentă în cercetarea socială. Discuția despre rolul statisticii constituie şi un excelent teren pentru a examina spinoasa problemă a raportului științelor sociale cu științele naturii.

La o Conferință Internațională desfășurată la Seul, dedicată științelor sociale, a pornit o altă dispută între cei care susțin valabilitatea, confirmată în timp, a tezelor care stau la baza acestei științe şi care sunt fundamentate pe valorile creștine şi cei care afirmă că întreaga construcție ideatică actuală trebuie „aruncată la lada istoriei” întrucât nu ține seama de filosofia islamului (fundamentele teoretice ale islamului dăinuie din 711 d.Hr.).
Este o nouă dovadă că islamul nu dorește să se integreze în cultura europeană, ci să o înlocuiască.