Dosar

Un colos intelectual intr-un suflet de copil, un enciclopedist care nu a reusit sa scrie mai nimic, un geniu, un Socrate al Romaniei. Și peste toate, un roman absolut, de fapt, asa se si prezenta: „Petre Țutea, Romanul”. Un colos de intelect si suflet, sprijinit pe doi piloni: Dumnezeu si Neamul romanesc.

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen - d. 20 iulie 1927, Castelul Peles, Sinaia) a fost al doilea rege al Romaniei, din 10 octombrie 1914 pana la moartea sa. Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen provenea dintr-o familie cu traditie dinastica, fiind cel de-al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen (fratele mai mare al regelui Carol I) si al   

Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen - d. 27 septembrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul Principatelor Unite Romane si primul rege al Romaniei. Sub domnia sa, Romania si-a cucerit independenta de stat, a devenit monarhie constitutionala si s-au pus bazele consolidarii statului roman modern. Carol I este considerat de majoritatea istoricilor cel mai mare om de stat al Romaniei, caci regimul   

Mircea cel Batran a fost Domn al Țarii Romanesti intre 23 septembrie 1386 - 31 ianuarie 1418. In timpul sau, Țara Romaneasca a ajuns la cea mai mare intindere teritoriala din istoria sa. Mircea cel Batran a dus o politica de independenta, reusind sa stavileasca tendintele de expansiune ale Ungariei si Poloniei, care urmareau in special controlul asupra gurilor Dunarii, si sa faca fata fortelor otomane aflate in plina   

In 10 septembrie 1872, in Baia de Cris, se stingea din viata cel mai mare erou al romanilor ardeleni din secolul al XIX-lea, Avram Iancu. El si-a sfarsit zilele pe prispa unei brutarii, dupa doua decenii in care suferise de o boala psihica. Trei zile mai tarziu, 10.000 de oameni l-au condus pe Avram Iancu pe ultimul sau drum, la Țebea.

La data de 8 septembrie 1866, in satul Hordou din districtul Nasaud, comitatul Bistrita-Nasaud, azi, comuna Cosbuc, judetul Bistrita-Nasaud s-a nascut George Cosbuc, poet, critic literar, membru al Academiei Romane, publicist, traducator (n. 8/20 septembrie 1866, data de 8 septembrie este cea data de poet; m. 9 mai 1918, Bucuresti).

Un articol dintr-o publicatie de provincie, postula „romanii mancau acum o suta de ani la fel de gras, dar se facea mai multa miscare”. Aceasta ne-a incitat sa scriem despre lucruri care nu incap in manualele de istorie si a rezultat acest excurs istoric alimentar. Ce mancau, de fapt, romanii acum 100 de ani? Ce au mancat dacii, sau traitorii din cultura Cucuteni, ori inaintasii lor?

Urmas al unei vechi familii romanesti de prin partile Salajului, fiu al lui Petru Pop de Basesti cel Tanar si al Susanei Pop de Turt, George Pop s-a nascut la data de 1 august 1835, in comuna Basesti.

„Hai, Hai!... cat ii Maramurasu’ / Nu-i ca Pintea Viteazu / Nu-i ca Pintea Haiducu!... / Pe bogati ii prinde-n cleste / Pe saraci bine-i pazeste...”. Asa cantau la sfarsitul secolului al XVII-lea, inceputul secolului al XVIII-lea, maramureseni, bistriteni si clujeni deopotriva. De atunci, „imparatul codrilor”, Pintea a devenit personaj de film, de legende si mai ales a devenit sinonim cu dreptatea si speranta.

In acest an, sub acolada Cente­na­rului Marii Uniri, Academia Romana a gasit firesc sa oma­gieze contributia Frantei si a Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Mathias Berthelot la refacerea, dotarea si instruirea armatei noastre in Primul Razboi Mondial. Expuneri de inalta tinuta au rechemat aproape pagini incredintate memoriei, in stare sa developeze legaturile infiripate, dezvoltate si incurajate de   

Nascut evreu, intelectual pur si mai degraba agnostic, este condamnat in lotul „Noica-Pillat” si, in cea mai crunta suferinta, ajunge sa guste din fericire si sa afle, asemeni lui Pascal, ca „inima are ratiuni pe care ratiunea nu le poate intelege”. Era fericirea martirului modern, bucuros sa sufere pentru Dumnezeu. Nicolae Steinhardt a stiut, asemeni lui Don Quijote, sa vada un castel intr-o carciuma prapadita si sa