• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 08 Decembrie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 4 Noiembrie , 2024

Cristian Niculescu-Țâgârlaș, senator PNL

,,Trebuie să restabilim încrederea cetățeanului în clasa politică”

 

O iniţiativă legislativă reprezintă o propunere pentru o nouă lege sau pentru modificarea unei legi existente, prezentată în forma prevăzută de lege, iar rolul parlamentarilor este, pe lângă a produce noi legi, și cel de a corecta legile care sunt în vigoare dar care nu sunt complete sau generează aspecte de inechitate socială. Am abordat acest aspect cu senatorul  PNL Cristian Niculescu Țâgârlaș, președintele Comisiei  juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului României.

 

Reporter: Domnule Senator, în ce context și ce sentimente v-au încercat când v-a fost propusă șefia comisiei juridice a Senatului, ca parlamentar aflat la primul mandat?

Cristian Niculescu Țâgârlaș: Încă de la începutul activității mele ca senator am fost numit în comisia juridică, fapt firesc în condițiile în care veneam în Parlament după o activitate de două decenii ca avocat, implicit un bun cunoscător al sistemului judiciar din România. Propunerea de a prelua șefia comisiei juridice a venit la momentul când doamna senator Laura-Iuliana Scântei, președinta comisiei în perioada 2020-2022, a fost numită in luna iunie ca judecător la Curtea Constituțională a României. Am preluat funcția de președinte al Comisiei  juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări conștient de responsabilitatea pe care mi-o asum ca senator liberal și jurist.  Consider că mi-am făcut datoria, mi-o fac și în continuare, chiar dacă presupune eforturi majore și provocări multiple în fiecare zi.

 

Rep.: Am menționat în interviul anterior numărul de inițiative legislative, luările de cuvânt și numărul proiectelor devenite legi.  Dar spuneți-ne de unde pornesc sau pe ce criterii sunt alese temele inițiativelor legislative și cum sunt ele prioritizate?

CNT: Evident că există mai multe surse de unde izvorăsc inițiativele legislative, atât în cazul unor legi noi, cât și în cazul modificării legislației deja în vigoare. În primul rând avem programul partidului asumat în alegeri, apoi proiectele propuse de Guvern și alte autorități ale statului, de parlamentari, diverse categorii socio-profesionale și nu în ultimul rând propunerile venite din societatea civilă. Este știut că în fiecare sfârșit de săptămână ne întâlnim cu cetățenii și comunitățile locale, care ne transmit care sunt  nevoile și așteptările lor reale, extrem de importante, pentru că noi suntem instrumentele democrației reprezentative. Nu pot să nu menționez și propunerile care vin din partea celor care activează în sistemului juridic, concretizate printr-o participare activă în susținerea  intereselor profesionale ale magistraților, avocaților, grefierilor, notarilor și executorilor judecătorești, toate vizând îmbunătățirea și eficientizarea activității acestora,  inclusiv a legilor justiției. În ceea ce privește prioritizarea lor, stabilirea se face în baza metodologiei existente, după obținerea avizului Consiliului Legislativ, Guvernul depune proiectul aprobat de executiv la prima cameră sesizată, unde intră în proceduri parlamentare până este aprobată de cele două camere.

 

Rep.: Ați fost inițiatorul unor modificări importante, atât în ceea ce privește legislația din domeniul penal cât și în cel fiscal și social. Care ar fi câteva din cele mai importante inițiative concretizate în legi și ce efecte vor genera?

CNT: Toate inițiativele propuse sau susținute de mine le consider importante, dar cele care privesc activitatea instituțiilor sistemului judiciar și legislația din domeniul penal au fost priorități pentru că era nevoie de corectarea unor aspecte concrete. Aș menționa, totuși,  legile care au completat Codul Penal și Codul de Procedură Penală, decizia privind desființarea Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), modificarea şi completarea legislației privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, Registrul național automatizat privind persoanele care au comis infracțiuni din sfera traficului de droguri precum și legislația privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, legislația în domeniul traficului de persoane. Sunt mult mai multe dar ceea ce voiam să subliniez este faptul că pentru anumite infracțiuni, cum este și cazul cunoscut generic sub denumirea ,,2 Mai”, când un tânăr aflat sub influența substanțelor interzise a ucis doi oameni și a rănit alți trei, este important ca pedeapsa ce urmează a fi aplicată în instanță să nu permită suspendarea executării privării de libertate. Este momentul să înăsprim sancțiunile în cazul unor asemenea infracțiuni, astfel încât să descurajăm acțiunile care generează sau favorizează producerea lor.

 

Rep.: Revenind puțin în realitatea actuală, vă rog să faceți referire la câteva decizii recente ale Guvernului care afectează anumite categorii de pensionari, în special pe cei din sistemul militar dar și pe cei care au activat în condiții dificile sau vătămătoare. Care este stadiul acestor inițiative legislative ale PNL și ce probleme există în adoptarea lor?

CNT: Actuala lege a pensiilor, în vigoare, a generat inechități sociale care grevează veniturile obținute de categorii socio-profesionale care au activat în condiții de muncă dificile, cum este cazul celor din minerit, siderurgie, chimie, cariere, căi ferate și alte ramuri similare dar în discuție se află și situația pensiilor militare, greșit catalogate ca fiind ,,pensii speciale” ele fiind în fapt pensii de serviciu în care se ține cont de contributivitatea celor care și-au servit patria în uniformă. În cazul acestora, Partidul Național Liberal a inițiat un proiect de lege care prevede ca pensiile militare să fie indexate în raport cu solda, salariul de grad sau de funcţie, proiect care a primit vot favorabil în Camera Deputaților și va ajunge la Senat pentru aprobarea finală. Acest  proiect se adaugă unei alte inițiative liberale, puse în practică de la 1 octombrie, care a stabilit majorarea plafonului de neimpozitare a pensiilor militarilor, de la 2.000 la 3.000 de lei. În schimb, în ceea ce-i privește pe mineri și celelalte categorii care au lucrat în condiții dificile, proiectul liberal se izbește de opoziția primului ministru PSD Marcel Ciolacu care se opune proiectul de modificare a legii pensiilor, propunere care ar permite creșterea pensiilor pentru foștii mineri și alte categorii de lucrători expuși condițiilor grele de muncă. Dar nici parlamentarii PSD nu au susținut în Parlament amendamentul care elimină blocarea creșterii pensiilor, călcând în picioare promisiunile făcute foștilor mineri și a celorlalte categorii de maramureșeni. Consider că argumentele invocate, potrivit cărora orice modificare a legii pensiilor ar pune în pericol negocierile cu Comisia Europeană, care monitorizează implementarea reformelor structurale în cadrul Proiectului Național de Redresare și Reziliență, sunt false. Ori, pentru neîndeplinirea criteriilor și jaloanelor legate de investiții și de reforme, vinovat se face tocmai Guvernul Ciolacu. Iar efectul este suspendarea parțială a plăților, pierderea financiară datorată  neîndeplinirii celor șase jaloane neconforme fiind de 1miliard de euro!

 

CMF 11240002

 

  

 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.