Unirea Principatelor Române, celebrată la Petrova prin educație și cultură

La Petrova, cei 167 de ani de la Mica Unire din 1859 au fost marcați printr-o manifestare cultural-educativă, desfășurată la Căminul Cultural din localitate. Acțiunea, organizată vineri, 23 ianuarie, de Asociația „Maramureș Colț de Rai” și Liceul Tehnologic „Alexandru Filipașcu”, a reunit elevi, profesori, oameni din comunitate și reprezentanți ai administrației publice locale, alături de care a fost prezent și actorul Bogdan Bob Rădulescu.

         Îmbrăcați în straie populare, elevi de la Liceul Tehnologic „Alexandru Filipașcu”, dar și de la școlile gimnaziale din Crasna, Valea Vișeului și Leordina, au interpretat cântece patriotice și au încheiat momentul festiv prin „Hora Unirii”, simbol al unității și solidarității românești.

Programul a inclus și momente educative, care au evidențiat importanța Unirii și rolul acesteia în construirea României moderne de astăzi.

„Bravo, dragi elevi! Ați fost cu adevărat minunați! Păstrați această energie și pasiune pentru tot ce faceți, uniți în jurul valorilor, culturii și istoriei noastre comune!”, au transmis reprezentanții Asociației „Maramureș Colț de Rai”.

Prin implicarea elevilor, a cadrelor didactice, a comunității locale, dar și a membrilor Asociației „Maramureș Colț de Rai”, evenimentul de la Petrova a arătat că valorile Unirii, unitatea, solidaritatea și dragostea de țară, încă sunt respectate și transmise mai departe generațiilor tinere prin educație și cultură.

Ce sărbătorim pe 24 ianuarie

An de an, în 24 ianuarie, România celebrează Mica Unire, înfăptuită în anul 1859, un moment definitoriu pentru istoria națională, când cele două principate, Țara Românească și Moldova, s-au unit sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Unirea Principatelor Române din 1859 stă la baza înfăptuirii Marii Uniri, ce avea să fie realizată 59 de ani mai târziu la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.

După Mica Unire, cele două principate s-au dezvoltat din punct de vedere economic, cultural și politic, iar domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a asigurat că această unire este recunoscută și la nivel internațional.

La nivel național, domnia lui Cuza a avut un impact major în construirea României moderne, fiind realizate o serie de reforme structurale, anume: secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, reforma electorală, reforma învățământului, adoptarea primei Constituții românești și a primului Cod Penal. De asemenea, Cuza a unificat administrația și armata, stabilind capitala la București în 1862.

Cu alte cuvinte, domnia lui Cuza din perioada 1859-1866 a pus bazele solide ale dezvoltării României moderne de astăzi.

Alexandra CRISTIAN