• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 22 Iunie 2021

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Miercuri , 21 Aprilie , 2021

Un an de la prima zi de școală online. Cronica unui eșec previzibil care ne afectează viitorul

Recent, s-a împlinit un an de când școlile din România au fost închise din cauza pandemiei. Problemelor cauzate de virus li s-au adăugat, însă, și cele cauzate de oameni, incoerență și haos. Studiile arată că 40% dintre elevii din mediile defavorizate, majoritatea înscriși la școlile din mediul rural, nu au făcut școală online, pentru că nu au avut acces la internet, pierzând 24 de săptămâni de materie. Mai mult, regulile din educație se schimbă cu o viteză uluitoare. Bulversați, obosiți, rămași cu materia în urmă, 60% dintre elevi nu ar promova examenul de bacalaureat, conform simulărilor din acest an. Se pregătește, însă, și modificarea structurii anului școlar, dar și examenele pentru directori, în vară I Tabloul complet al haosului pe care îl vor resimți cu toții, în viitor.

 

În martie 2020, școlile din România se închideau din cauza pandemiei de coronavirus. Școala româ­nească, cu toalete în curte și elevi care parcurg kilometri buni, pe jos, până la școală, a fost forțată, să treacă, peste noapte, în mileniul III. Doar că nu poți face școală online cu dotări de Ev Mediu. Statisticile demonstrează asta, la un an de la închiderea școlilor. 40% dintre elevii din mediile defavorizate, majoritatea înscriși la școlile din mediul rural, nu au făcut școală online, avertizează World Vision România. Elevii nu au participat la cursuri online, din cauza problemelor financiare ale familiile lor, care nu le-au putut asigura un smartphone sau un calculator cu care să lucreze sau nu au avut conexiu­ne la internet (spre exemplu 1 din 3 sate, în care World Vision activează, are zone cu semnal slab sau inexistent). De asemenea, alte motive sunt faptul că profesorii nu au fost pregătiți să predea și să-și examineze elevii online sau nu au avut un loc acasă unde să participe la lecțiile online.
Aproape o treime din absolvenții claselor a VIII-a din comunitățile defavorizate nu s-au prezentat la Examenul de Evaluare Națională (cel mult 70% dintre elevii de clasa a VIII-a din cele mai vulne­rabile comunități din mediul rural au participat la Evaluarea Națio­nală). Riscul ca rata de abandon școlar să crească este unul foarte ridicat, în condițiile în care în România părăsirea timpurie a școlii este oricum la al treilea cel mai mare nivel din Europa. În plus, jumătate din elevii care au participat la examenul de Evaluare Națională anul trecut au obținut note sub 5 la matematică. Efectele pandemiei au fost resimțite inclusiv de familiile acestor copii. În vara anului trecut, 60% dintre părinți nu au lucrat, iar 50% dintre familii nu au avut alimente și produse de bază. În aceste condiții, nu mai poate surprinde faptul că 91% dintre toți copiii au fost afectați din punct de vedere psihologic și că mai bine de o cincime dintre copiii de la sat consideră că nu sunt niciodată sau sunt doar uneori fericiți.

La începutul anului 2021, în continuare 237.000 de elevi nu aveau acces la internet și 287.000 de elevi nu aveau echipamente pentru școala online. După decizia de redeschidere a școlilor, peste 80% dintre profesori încă spun că au nevoie de formare în domeniul educației digitale, doi din trei profesori afirmă că este necesar un ghid standardizat pentru educație remedială, iar aproape jumătate dintre profesorii din mediul rural, care au răspuns unui sondaj al Fundației World Vision România, consideră că elevii lor au pierdut din materie în pandemie. Sunt cifrele care zugrăvesc tabloul tragic din învățământul românesc. În spatele lor, se află, însă, dramele unor copii cărora li se ia șansa la dezvoltare și educație și drama unei națiuni care pare să se joace cu viitorul său.
Principala cauză s-a spus mereu că ar fi banii. Să dăm doar un exemplu. Ne întoarcem în timp, în urmă cu un an, când elevii s-au trezit că trebuie să învețe online, fără internet, laptop sau tablete.
Multe pri­mării maramureșene s-au orga­nizat și au cumpărat tablete. Ministrul Educației de atunci,
Monica Anisie, le-a tot promis că vor fi decontate din fonduri euro­pe­ne 500.000 de tablete. Primarii au cerut decontări, au făcut hârtii și au așteptat. Pardon, încă așteaptă. Din cele 800 de solicitări de rambursare, nu a fost decontată niciuna încă. Mulți dintre profesori s-au aflat în aceeași situație. Dacă
au avut nevoie de laptop sau de cursuri de instruire pentru orele online, și le-au plătit singuri.

Acum, la un an de pandemie, România se numără printre țările cu cel mai mare număr de ore
online. Iar efectele se văd inclusiv la simulările pentru bacalaureat din acest an. 60% dintre elevi nu au obținut nota de trecere 6. În Maramureș, rezultatele simulării la bacalaureat sunt la fel de sumbre: la Limba și literatura română promovarea (note mai mari sau egale cu 5) a fost de 69,16%, și 3 elevi au obținut nota 10. La Limba și li­teratura maternă au luat note peste 5 - 71,74% dintre elevi și 2 elevi au obținut nota 10, în timp ce la proba obligatorie a profilului promovarea a fost de doar 43,61% și 9 elevi au obținut nota 10. La proba la alegere a profilului,  64,97% au luat note mai mari sau egale cu 5 și 40 de elevi au obținut nota 10.

Deși elevii din clasele terminale au fost exceptați de la vacanța prelun­gită de Paști, totuși cursurile se desfășoară în sistem online, cu toate că guvernanții foloseau în trecut cele trei scenarii - verde, galben și roșu - în funcție de rata de incidență. De exemplu, Mara­mu­reșul are peste 20 de comune cu rata de incidență zero și foarte multe aflate în scenariul verde. De ce măcar în aceste localități elevii nu pot merge la școală, fizic? Teoretic, ei se vor întoarce la școală după Paști. Asta dacă nu se modi­fică, din nou, modificarea. Pentru că, deocamdată, se vorbește de schim­barea structurii anului școlar.
Societatea civilă a solicitat lideri­lor politici o soluție pentru garan­tarea unui număr minim de zile de școală într-un an calendaristic, res­pectiv măsuri concrete, pentru ca România să nu mai aibă cel mai comprimat an școlar din Uniunea Europeană, potrivit unui apel inițiat de Societatea Academică Română, semnat de asociații ale elevilor din mai multe județe şi de ONG-uri şi adresat Guvernului şi Parlamentului.
Ministrul Sorin Cîmpeanu a anun­țat că ar putea fi modificată structura anului școlar şi să se revină la trimestre în loc de semestre, însă va exista o discuție amplă cu sindicatele, asociațiile de părinți şi ale elevilor.
Totodată, elevii ar putea reveni la școală la 1 septembrie, odată cu profesorii. Ministrul Educației a precizat că, indiferent de varianta pe care se va merge, va propune extinderea anului școlar, începând cu septembrie 2022: „Acest an şcolar 2021-2022 ar urma să înceapă cursurile pe data de 13 septembrie. Sigur pledăm pentru extinderea duratei anului școlar. În același timp, este nevoie şi de predictibilitate. Ministerul Educației este dispus să ia în considerare rea­nalizarea structurii anului școlar, cu o singură condiție. Această solicitare să fie făcută prin consens de către partenerii de dialog social. Toți elevii şi părinții din România cunosc o anumită structură. Dacă revenim, asta va crea un deficit de predictibilitate.

Ministerul Educa­ției, în oricare dintre variante, va propune din timp extinderea anului școlar începând cu septembrie 2022.
Mi­nisterul Educației oricum sus­ține ideea extinderii perioadei de cursuri în învățământul preuniversitar. Cu atât mai mult cu cât predarea online a generat pierderi. Deci, este nevoie de timp pentru recuperarea acestor pierderi”, a afirmat Sorin Cîmpeanu.

Consiliul Național al Elevilor este însă de părere că anul școlar 2021-2022 ar trebui să înceapă pe 6 septembrie: „Consiliul Național al Elevilor a atras atenția, încă din luna februarie a acestui an, cu privire la faptul că structura anului școlar 2021-2022 este dezechi­librată și nejustificată, fiind aprobată fără un proces de consultare reală a partenerilor de dialog social. Consiliul Național al Elevilor își menține poziția cu privire la structura anului școlar 2021-2022: cursurile să înceapă pe data de 6 septembrie 2021 și să se încheie pe data de 4 iunie 2022ˮ, afirma CNE într-un comunicat remis presei. Potrivit reprezen­tanților CNE, această structură ar fi „mai echilibrată”, atât în ceea ce privește numărul de săptămâni, cât și numărul mai redus de zile pe care elevii sunt nevoiți să le petreacă la școală în timpul verii, atunci când temperaturile din sălile de clasă „creează un disconfort termic puternicˮ.

În privința prelungirii duratei
cursurilor începând cu anul școlar 2022-2023, CNE consideră că Ministerul Educației „are datoria de a trata cu prioritate, înaintea oricărui alt aspect, planurile-cadru pentru liceu, care vor „redefini arhitectura curriculară a întregu­lui sistem”.

„Cercetările din domeniul știin­țelor educației arată că nu există o legătură consistentă și bine definită între creșterea numărului de zile pe care elevii le petrec la școală și rezultatele pe care aceștia le obțin la testările internaționale de tip PISA.

Este imperios ca, atunci când Mi­nisterul Educației elaborează politici educaționale, să aibă în vedere cu precădere calitatea actului educațional (formarea resursei umane, modificarea arhitecturii curriculare etc.), măsurile privind numărul de zile de școală fiind subsecvente celor de mai sus, se mai arată în comunicat.
O altă metodologie aflată în dezbatere publică în primele luni ale anului, metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul
preuniversitar în anul școlar 2021-2022, a stârnit numeroase con­tro­verse. Președintele Academiei Ro­mâne, Ioan Aurel Pop, a făcut, la acel moment, o amplă analiză: „În urma lecturii laboriosului do­cument, rămâi – mai ales dacă ești om de școală – cel puțin cu o mare nedumerire: «Istoria și tradițiile minorității maghiare», dar și «Istoria și tradițiile minorităților naționale» se află în centrul aten­ției, pe când «Istoria românilor», «Istoria universală», «Istoria României» nu sunt pomenite deloc, nici măcar în paranteză. Ceea ce intrigă și mai mult este permisiunea ca orele de istorie și cele de geografie să se poată preda în cadrul aceleiași norme didactice, de către un singur cadru didactic, acesta putând să susțină examenul la prima disciplină dintre cele două, disciplină cu ponderea cea mai mare în cadrul normei, din punctul de vedere al orelor. Din formularea «Disciplinele studii sociale, literatură universală, științe și educație artistică din învățământul liceal intră în norma de predare a absol­venților...» s-ar putea oare înțelege că nenumitele «istoria» și «geo­grafia» ar fi incluse aici? Să presupunem că în România – țară care dincolo de definiția ei «perimată» de «stat național» din Constituție și de apartenența ei la Uniunea Europeană, are cam 90% etnici români și este parte a vechiului continent – numai minoritățile contează și că «istoria» și «geografia» (ale românilor/ Ro­mâniei și ale lumii/ Europei) sunt cantități neglijabile? Ne îngrijim atent și generos de minorități – ceea ce este foarte bine și foarte necesar – dar excludem ori ignorăm, prin compensație, majoritatea? (...) Se aud iarăși voci și se văd proiecte din care reiese că istoria și geografia ar urma să nu mai fie, la anumite nivele de studiu, materii onorabile și nici de sine stătătoare, că orele lor ar trebui drastic reduse ori chiar suprimate, că nu ar mai fi nevoie de asemenea cunoștințe «demodate» și «inutile».
Ba unii, mai «subtili», se mi­losti­vesc cu câte o oră de istorie și geografie, pe ici pe colo, integrate și integrale, fără dimensiuni temporale și spațiale, adică fără conținut specific. Această involuție se vede clar și din «Pro­iectele planurilor-cadru pen­tru învățământul liceal și profesional, care vor intra în vigoare gradual, începând cu clasa a
IX-a a anului școlar 2021-2022», date spre dezbatere de foarte curând. Istoria, pe unde a mai rămas, se face în câte o oră pe săptămână. Nu apare nicăieri scris «istoria românilor», ca și cum neamul nostru ar fi ciumat. Alte istorii, peste tot în lume, sunt ale unui popor, ale unei țări, ale unui continent, ale unei minorități etc., dar a noastră, la noi acasă, nu este nicăieri. Într-o variantă, văd că și la profilul umanist istoria este prevăzută tot cu câte o oră pe săptămână. Se vede că propunătorii acestor proiecte sunt foarte acriți de lumea aceasta dispusă pe spații și timpuri, sunt sătui de piramidele Egiptului, de Roma eternă, de revoluțiile care au schimbat Terra, de Michelangelo, de Domul din Köln, dar și mai saturați de Voroneț și de Bălcescu, de biserica din Densuș sau de Tomisul lui Ovidiu. Unele din aceste propuneri sunt rețete sigure de îndobitocire, de cufundare în ignoranță, sunt îndemnuri la necunoaștere, la comoditate și la letargie”.
 
Pentru ca schimbările să fie ge­nerale, din vară, se vor înlocui și directorii de școli. Mandatele lor expiră în luna august, așa că, pe lângă evaluare națională și bacalaureat, Ministerul Educației și Inspectoratele Școlare Județene ar trebui să organizeze și concursurile pentru posturile de directori, care vor fi structurate în două etape, o probă scrisă eliminatorie şi o a doua probă, la care să participe doar candidații care obțin cel puțin nota 7.  Ministrul Cîmpeanu susține că, dacă din cauze epidemiologice acest concurs nu va putea fi organizat, exa­menele pentru ocuparea acestor funcții vor avea loc, oricum, în cursul acestui an.

„Aceste concursuri trebuie să aibă loc, de preferință, înainte de expirarea mandatelor actualilor directori, în luna august. Nu este deloc simplu, deoarece avem exa­menele naționale, avem titularizare şi definitivat, avem foarte multe activități în calendarul acestui an școlar, dar, pe de altă parte, avem şi condiții ce impun restricții cu privire la organizarea concursurilor. Chiar şi aşa, una din variantele pe care le luăm în calcul ar fi aceea de derulare a unui examen național scris, cu subiecte relevante, cu subiecte unice, în prima săptă­mână din luna iulie, urmând ca, în etapa a doua, cei care vor fi reuşit să treacă un plafon de mi­nimum nota 7 – o să vedem dacă va fi 7 sau mai mult, oricum nu sub 7, pentru că directorii de școli trebuie să fie, într-adevăr, cei mai buni, cei care-şi dove­desc abilitățile manageriale – la final de iulie, în ultima săptă­mâ­nă, ar putea fi organizată eta­pa a doua, în care să participe doar cei care au promovat exame­nul scris național”, a spus el.

Ministrul a menționat că exa­menele directorilor vor avea loc cu certitudine în acest an, însă, dacă nu vor putea fi organizate în vară, vor bulversa și mai mult școala românească, și așa lovită din toate părțile de schimbări.
 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.