Un an de guvernare a Guvernului Bolojan, un an de dezastre pentru economia României

Deoarece în 23 iunie 2026 s-a împlinit un an de când Guvernul Bolojan a depus oficial jurământul în fața președintelui Nicușor Dan, Comisia AUR „Investiții și Programe de Finanțare” prezintă o sinteză a rezultatelor măsurilor luate pe plan economic și social de acest guvern.

Astfel, principalele măsuri adoptate au vizat:
– majorarea TVA de la 19% la 21%;
– creșterea accizelor cu 10% pentru produsele din tutun, băuturi alcoolice și carburanți;
– plata CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei;
– majorarea impozitului pe dividende pentru societățile comerciale de la 10 % la 16 %;
– taxe pentru coletele venite din afara Uniunii Europene: guvernul a introdus o taxă fixă de 25 de lei pentru toate coletele din afara Uniunii Europene cu o valoare sub 150 de euro;
– reforma administrației publice (cu economii estimate la peste 1,6 miliarde de lei în 2026): în fapt, autoritățile locale au fost lăsate să decidă singure dacă reduc numărul de posturi sau doar cheltuielile salariale (ceea ce a determinat ca economiile estimate să nu fie atinse);
– începând cu 1 ianuarie 2026, prin OUG 89/2025, a fost eliminată cota de 3%; pentru a beneficia în continuare de regimul micro în 2026, firma trebuie să fi obținut venituri în anul precedent (2025) sub pragul de 100.000 de euro;
– impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), aplicat firmelor cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro, se reduce de la 1% la 0,5% de la 1 ianuarie 2026 și se elimină începând din 2027;

Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția asupra faptului că aceste măsuri au avut un efect dramatic asupra nivelului de trai al marii majorități a românilor, precum și pentru IMM-urile naționale.
Rata inflației a avut un permanent trend crescător pe parcursul anului 2026 (9,6% în ianuarie/ 9,3% în februarie/ 9,9 % în martie/ 10,7 % în aprilie/ 10,9 % în mai).
Dincolo de datele din statistici, realitatea este că inflația este simțită de fiecare român mai ales la raft, nu în rapoarte. Nu se pot ignora efectele inflației asupra bugetului de familie, deoarece se înregis­trează cheltuieli lunare tot mai mari, planuri amânate și nevoia constantă de a prioritiza strictul necesar.

Guvernarea Bolojan a pus românii în situația de a reduce din cheltuielile „neesențiale”, de a evita in­vestițiile mai mari, iar totul se reduce la „a se ajunge cu banii până la finalul lunii”. Acest lucru se simte în confortul și calitatea vieții, nu doar în cifre.
În plus, pentru românii care au credite, inflația presupune și rate mai mari, în special dacă dobânzile sunt variabile, ceea ce dezechilibrează suplimentar bugetul familiar.
Cei mai vulnerabili la inflație sunt pensionarii și familiile cu venituri mici, pentru care această evoluție inflaționistă se simte puternic. Pentru acești semeni ai noștri inflația nu mai e doar un termen economic, ci, din păcate, este un factor care afectează direct traiul de zi cu zi.
Ca o consecință directă a măsurilor luate de Guvernul Bolojan, consumul în România a înregistrat o scădere accentuată în cursul anului 2026, ajungând la o contracție a volumului vânzărilor din comerțul cu amănuntul de peste 6%, cu un impact major în sectoarele alimentar și nealimentar. Această ten­dință plasează România printre țările cu cele mai drastice reduceri ale consumului la nivelul Uniunii Europene, iar trendul este negativ în continuare.
În plus, după primele cinci luni ale anului 2026, deficitul a ajuns la 48,3 miliarde de lei, echivalentul a 2,8% din PIB. România are unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană. Anul trecut, deficitul bugetar a fost de aproximativ 7,6% din PIB, după ce în 2024 depășise 8,5%.
O altă situație dramatică este referitoare și la datoria publică. Statul român se împrumută la cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei, la 60,8 miliarde lei. Raportat la ponderea în PIB, cheltuielile cu dobânzile ajung la aproximativ 3,0% din PIB.
Astfel, valoarea dobânzilor este aproape egală cu deficitul bugetar primar (deficitul bugetar fără cheltuiala cu dobânzile), ceea ce înseamnă că România plătește astăzi, practic, un întreg deficit bugetar la maximul permis de UE (3% din PIB) doar sub formă de dobânzi la datoriile acumulate în anii anteriori. De exemplu, dobânzile scadente pentru anul 2026 depășesc bugetul armatei. România plătește astăzi mai mult pe dobânzi decât cheltuie pe întreaga armată.

Din păcate, acestea sunt „rezultatele” guvernării Bolojan, iar nota de plată o suportă fiecare român.

În acest context defavorabil economic, Alianța pentru Unirea Românilor, prin măsurile de relansare economică propuse, are în vedere adoptarea unor soluții concepute pentru a dezvolta economia națio­nală pe termen scurt, mediu şi lung.
Doar prin aplicarea unei strategii economice și fiscale adaptate cerințelor actuale se va putea realiza sprijinirea producției nați­onale, cu efecte pozitive pentru fiecare român și pentru fiecare IMM românesc.
Alianța pentru Unirea Românilor militează pentru crearea de faci­lități fiscale pentru IMM-urile naționale, pentru producătorii locali și agricultori, pentru a reduce dependența de importuri și pentru a diminua deficitul comercial care alimentează inflația.
De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor propune reducerea inflației prin scăderea TVA la alimente și energie, prin reducerea drastică a cheltuielilor bugetare inutile și prin reducerea taxelor pe muncă, astfel încât să fie stimulată dezvoltarea economică.

„Alianța pentru Unirea Românilor, prin măsurile de relansare economică propuse, are în vedere adoptarea unor soluții concepute pentru a dezvolta economia națio­nală pe termen scurt, mediu şi lung. Doar prin aplicarea unei strategii economice și fiscale adaptate cerințelor actuale se va putea realiza sprijinirea producției nați­onale, cu efecte pozitive pentru fiecare român și pentru fiecare IMM românesc”.