Curs valutar
Euro
Dolar american
Lira sterlină
Forint unguresc
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
„Ţara credinţei şi tradiţiilor” din Fisculaş
La 14 februarie 1870, este numit preot al Dumbrăviţei Nicolae Pop. În luna mai 1871, este numit paroh al Dumbrăviţei Alexandru Pasean, care în anul 1872 pune temeliile actualei biserici din piatră în centrul localităţii. La 18 august 1879 este întronat al patrulea episcop al Gherlei, Ioan Szabo. La 1 iunie 1889 este numit preot al Dumbrăviţei Dimitrie Ciontea, originar din Șișeşti. În acelaşi an, funcţia de paroh este preluată de fiul său, Romul D. Ciontea, care s-a străduit ca localităţile Rus şi Șindrești
Sătenii din Dumbrăviţa au ştiut însă să lupte şi pentru credinţă şi pentru obiceiurile şi tradiţiile zonei. La marile sărbători, pe uliţele comunei se mai zăresc costume populare de o frumuseţe răpitoare, iar o dată pe an, la « Festivalul portului, dansului şi cântecului de pe Fisculaş », întreaga comună se transformă într-un adevărat muzeu în aer liber. Manifestarea include şi o paradă a portului popular şi, bineînţeles spectacole de muzică populară, de la care nu lipsesc ansamblurile Chechişelul şi Dumbrăviceana, plus soliştii locali din comună.
DATE DE CONTACT: Primăria comunei Dumbrăviţa, cu sediul în comuna Dumbrăviţa, nr.225, cod poştal 437145, telefon 0262-299 001 şi fax 0262-299688, e-mail: Primaria.Dumbravita@maramurescounty.ro, primariadumbravita@yahoo.com
Unul dintre obiceiurile locului este „Danţul la şură”, care se ţinea în fiecare duminică, după Sfânta Liturghie. În cadrul acestui eveniment, care dăinuie de decenii bune pe meleagurile Dumbrăviţei, se legau prietenii şi chiar căsătorii. Hora din şura gospodarilor se încingea mai cu foc însă, în preajma sărbătorilor de iarnă. Un alt obicei al locului este Verjelul. De Bobotează, timp de 3 zile sătenii mergeau la dans, iar după ultima zi, familiile aduceau coşărci pline de bunătăţi. Gospodinele se întreceau în a pregăti bucate gustoase : cârnaţi, sarmale, gogoşi, după reţete tradiţionale, iar feciorii şi fetele, istoviţi de atâta dans, se aşezau la ospăţ.
