Statul, dator la stat!

Ioana LUCĂCEL

Mircea CRIȘAN

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă! În timp ce fiscul presează mediul de afaceri și trimite notificări în doar 10-15 zile de când obligațiile fiscale ajung la scadență, iar apoi le blochează conturi pe bandă rulantă, instituțiile publice pot acumula datorii uriașe fără nicio opreliște.La 31 august 2025, suma totală a datoriilor fiscale restante ale instituțiilor și autorităților publice era de 582.901.355 lei. Efectul? ANAF îi notifică, premierul Bolojan îi ceartă, iar deficitul e tot în aer, iar românii și firmele plătesc ca să îl acopere.

„Nimeni nu e mai presus de lege”. Un articol din Constituția României care ar trebui să aibă foarte multe excepții. O dovadă în plus o reprezintă modul în care sunt tratați datornicii persoane fizice și juridice (a se citi firme) și modul în care sunt tratate instituțiile publice care acumulează datorii. Dacă în cazul primei categorii Fiscul acționează fără milă, blochează conturi și chiar cere insolvența, în cazul celei de-a doua categorii nu face nimic.

Cum se ajunge în situația ca Statul să fie dator la stat? De ce Guvernul crede că datoriile administrației locale trebuie rezolvate în teritoriu, iar excedentul trebuie cheltuit la București? Și, mai ales, de unde ar putea fi achitat deficitul uriaș pe care deocamdată doar fraierii se chinuie să îl acopere? Aflați aceste răspunsuri în materialul următor.

Recent, ANAF a anunțat o mare „victorie”: publicarea listei negre a datornicilor instituții publice. Vigilent și prompt: în 17 octombrie, datoriile din 31 august...

În comunicatul care laudă faptele de arme ale ANAF se arată că: „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) informează instituțiile și autoritățile publice, care au datorii fiscale neachitate până la data de 31 august 2025, că trebuie să își plătească aceste obligații.

Conform articolului 7 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), ANAF are rolul de a sprijini conformarea voluntară a contribuabililor, inclusiv a instituțiilor publice, la plata impozitelor și contribuțiilor sociale datorate.

La data de 31 august 2025, suma totală a datoriilor fiscale restante ale instituțiilor și autorităților publice era de 582.901.355 lei”. Bun, ce se întâmplă în cazul firmelor care aveau datorii la 31 august? Poi, cam în 10 septembrie li se blocau conturile. Ce se întâmplă în cazul instituțiilor publice care au datorii la 31 august? „Pentru a încuraja achitarea acestor sume, la începutul lunii noiembrie 2025, ANAF va trimite notificări oficiale tuturor instituțiilor și autorităților publice care înregistrează restanțe.

Scopul acestor notificări este:

- informarea instituțiilor despre obligațiile restante;

- îndrumarea acestora către conformarea la plată;

- prezentarea posibilităților de a accesa facilități fiscale, în condițiile legii.

Instituțiile și autoritățile publice pot solicita eșalonarea clasică a plății datoriilor, fără a fi necesară constituirea de garanții, datorită statutului lor juridic.

ANAF subliniază că neachitarea datoriilor restante va duce la luarea măsurilor legale pentru recuperarea sumelor datorate”.

Echitate? Sigur. Luați cu lămâie.

Topul datornicilor

· Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - datorii de 136.532.148 lei;

· Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare (aflat în coordonarea Ministerului Agriculturii) - datorii de 87,034,138 lei;

· Ministerul Antreprenoriatului și Turismului - datorii de 29,137,233 lei;

· Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța - datorii de 17,714,575 lei;

· Municipiul Făgăraș - datorii de 15,951,861 lei;

· Stațiunea de Dezvoltare Pomicolă Dolj – datorii de 14,751,821

· Serviciul Public Ecosal, companie de salubritate din Galați - datorii de 14,444,338 lei;

· Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș - datorii de 11,206,442 lei;

· Comuna Nadeș (Mureș) - datorii de 8,571,515 lei;

· Comuna Certeju de Sus (Hunedoara) - datorii de 8,405,722 lei;

Topul datornicilor din Maramureș

În județul nostru, cele mai mari datorii le înregistrează Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului - 2,955,133 lei. Însă, în acest caz situația este tragicomică, deoarece ANAF a trimis notificări pentru plata contribuțiilor la salarii, deși oamenii nu și-au primit salariile de trei luni. Practic, Guvernul ar vrea să încaseze contribuțiile chiar dacă nu plătește salariile. Bine că nu le cere angajaților care vin la muncă pe gratis de 3 luni să aducă bani de acasă să își achite ei contribuțiile. Pe lista datornicilor apar și câteva primării: Târgu Lăpuș - 896,370 lei, Ulmeni - 830,602 lei, Vișeu de Sus - 650,166 lei, Șișești - 384,631  etc., dar și alte entități precum Clubul Sportiv Municipal Baia Mare  - 787,771 lei.

Celui ce nu are nu i se mai dă

Premierul Ilie Bolojan a spus că neacoperirea bugetară a ultimelor luni din an ar fi un tertip al instituțiilor publice ca să primească bani în plus la rectificare „Finanțele au publicat situația datoriilor pe care instituțiile publice le au la bugetul de stat, încă nu s-a mai întâmplat asta. Vor primi notificări toți. Primării, spitale şi așa mai departe, care şi ele până acum se considerau scutite de a respecta legea. De ce? Pentru că ce făcea Guvernul? Nu-şi bugetau ultimele luni ale anului, în mod intenționat, creau o presiune pe salarii – «domnule, nu avem bani de salarii» – şi atunci venea Guvernul printr-o hotărâre şi le dădea aceşti bani. Or, este anormal ca cei care fac asta, an de an, să fie finanțați. Acum au fost notificați, aceste date sunt publice. Nu am mai aprobat în Guvern bugetele lor de când sunt premier, acolo unde au avut pierdere, decât cu planuri de recuperare”, a afirmat Ilie Bolojan, vineri, la Radio România Actualități. Premierul a declarat atunci că va fi publicată și lista datornicilor companii de stat „săptămâna viitoare”. Evident, ca în cazul altor măsuri similare, acest termen a trecut. „Gândiţi-vă, de exemplu, că ai companii – cum este metroul din București – care sunt subvenționate în fiecare an cu aproximativ 900 de milioane de lei. Deci, o sumă destul de mare, adică, cred că peste 70% din cifra lor de afaceri este subvenție de la bugetul de stat. Ei, nu-i totuna dacă acolo se fac economii de 5%, de 3%, de 4%, pentru că asta, la nivelul acestei sume, înseamnă 10 milioane de lei, 20 de milioane de lei, 30 de milioane şi atunci le-am aprobat bugetul condiţionându-le aprobarea de un plan de reducere a cheltuielilor şi a trebuit să facă acest lucru. Ceea ce trebuie să facem este ca, acolo unde avem companii de stat, bugete de stat, să nu ne risipim banii şi orice funcționează mai bine este un plus pentru toți cetățenii țării noastre”, a mai afirmat Bolojan.