• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 09 Decembrie 2021

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Miercuri , 13 Octombrie , 2021

Sfânta Liturghie Arhierească la hramul Mănăstirii Rohiița

Vineri, 1 octombrie 2021, de sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în Altarul de Vară al Mănăstirii Rohiița, stareț Arhim. Vasile Filip, cu ocazia celui de-al doilea hram al sfântului locaș de închinare, în fruntea unui sobor de peste 20 de preoți și diaconi.

Din soborul slujitor de 40 de preoți și diaconi au făcut parte Arhim. dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor și starețul Mănăstirii Rohia, Arhim. Vasile Filip, starețul Mănăstirii Rohiița, Pr. dr. Florin Stan, protopopul Lăpușului, Pr. Mihai Cornel Gheduțiu, secretar protopopesc, Pr. Ioan Pop, proin-consilier administrativ al Episcopiei, Protos. Varlaam Coroian, starețul Mănăstirii Chiuzbaia, Protos. Ioil Nicoară, starețul Mănăstirii „Dealu Mare”, Pr. Cosmin Vele din Cluj-Napoca, redactor la Radio Renașterea, Pr. Viorel Bud, de la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, fiu al satului, Pr. Ila­rion Călin Herța, paroh în satul Boiereni, Pr. Vasile Mihai Ha­tos, paroh în satul Rohia, preoți din parohii lăpușene și de mai departe, din județele Cluj și Sălaj, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeș, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Mara­mureșului și Sătmarului, dirijat de Arhid. drd. Adrian Dobreanu, iar la priceasnă au cântat Arhidiaconii Vlad Verdeș, Terodosie Bud și Lucian Burnar.
În rândul mulțimii imense de credincioși, veniți din toate sate­le de pe văile Lăpușului, poate mai mulți ca la hramurile din alte dăți, după cum spunea Preasfin­țitul Părinte Episcop Iustin, s-a aflat primarul Mitru Leșe al orașului Tg. Lăpuș și alte persoane oficiale.

 
Cuvântul de învățătură
Un vast cuvânt de învățătură a rostit Preasfințitul Părinte Episcop Iustin în fața credincioșilor adunați în vasta curte a Mănăs­tirii Rohiița, în care a explicat ce se înțelege prin Acoperământul Maicii Domnului, din ce este el alcătuit și de unde vine numele acestei sărbători.
„Pe la anul 1000, când cetatea Constantinopolului era în pericol și asediată, deci înainte de a fi cucerită de turci, cu mult timp înainte, poporul lui Dumnezeu s-a adunat în Biserica «Vla­herne» din Constantinopol și în toate celelalte biserici, pentru că erau multe biserici în Constantinopol, care era slava creștinis­mu­lui, și au făcut priveghere de toată noaptea în rugăciune, cântând poporul Doamne miluiește!, Doamne miluiește!, Doamne mi­luiește!, și, spre dimineață, pe la ora 4,00, se spune în Sfânta Tradiție, atunci când se cânta Doxologia cea mare, un sfânt important al Bisericii noastre Ortodoxe, Sfântul Andrei, numit nebun pentru Hristos, numit așa pentru smerenia și modestia sa, era în mijlocul poporului îm­preună cu ucenicul său Epifanie, și, la un moment dat, spre sfârșitul Doxologiei, l-a întrebat pe Epifanie: Tu vezi ce văd eu? Văd, i-a răspuns Epifamie. Ce vezi?, l-a întrebat. Văd pe Preasfânta Năs­cătoare de Dumnezeu cu mâi­nile ridicate, curgându-i șuvoi de lacrimi din ochi și cu un acope­rământ, pe care îl ține peste cetatea Constantinopolului și se roagă lui Dumnezeu și Fiului ei ca să salveze cetatea, ca să nu cadă în mâinile păgânilor.
Aceasta a fost minunea și în amin­tirea acestei minuni pe care au văzut-o cei doi sfinți, pe Maica Domnului cu omoforul ei stră­lucind ca lumina soarelui și ea, toată lumină, dar cu fața îndurerată și plină de lacrimi, rugându-se pentru poporul lui Dumnezeu. Părinții Bisericii au reținut și cum se ruga Maica Domnului în acele momente: Împărate Ceresc, primește pe tot omul cel ce Te slăvește pe Tine și cheamă în tot locul preasfânt Numele Tău. Și acolo unde se face pomenirea numelui meu, pe acel loc îl sfințește și proslăvește pe cei ce Te proslăvesc pe Tine și rugăciunile celor ce cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta, le împlinește și din toate nevoile, necazurile și pri­mejdiile îi izbă­vește.
Acestea au fost cuvintele pe care le-a rostit Maica Domnului și acestea sunt cuvintele pe care le ros­tește Maica Domnului când sun­tem în rugăciune, în curțile Casei lui Dumnezeu”, a spus Prea­sfințitul Pă­rinte Episcop Iustin.
Preasfințitul Părinte Episcop Iustin și-a încheiat cuvântul duhovnicesc cu o rugăciune personală, în care a spus:
„Fie ca iubirea de mamă a Maicii Domnului să inspire iubire tuturor mamelor, care să se bată pentru copiii lor, prin rugăciune către Dumnezeu, pentru că multe pri­mej­dii îi pasc pe tineri astăzi”.

Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a oferit domnului Gavril Pașca, binefăcător, Ordinul „Preot Nicolae Gherman”, și a primit din par­tea obștii monahale și a părin­telui stareț, Arhimandritul Vasile Filip, o icoană cu Sfinții Martiri Brâncoveni, pentru muzeul Episcopiei, pentru că această mănăstire este una martirică, existentă în sec. al XVIII-lea, fiind distrusă de tunu­rile lui Bucow și Maria Tereza.

Mănăstirea a fost mereu prezentă în memoria credincioșilor din satele aparținătoare, iar în amin­tirea distrugerii sihăstriei de mo­nahi de generalul Bucow, care a aprins biserica și clădirile care adăposteau călugării, executate din lemn masiv de stejar, au fost derulate mai multe activități de men­ținere în memorie a sfintei mă­­­năstiri martire, mai ales că satul a avut de suferit mult din această cauză, călugării blestemând satul să ardă, așa cum a ars mănăstirea. Ca urmare, satul a fost de două ori ars și o dată dus de ape, iar stejarii nu au mai crescut între hotarele satului timp de două veacuri și jumătate. Calamitățile veneau vi­nerea, iar sătenii au hotărât să nu mai lucreze vinerea pe hotar și o dată pe an să fie săvârșită Sfânta Liturghie pe locul mănăstirii. Când s-au săpat șanțurile pentru fundația bisericii noi, la 1,5 m adâncime, s-a descoperit, scrie Părintele Ar­him. dr. Macarie Motogna, lemn ars și cărbuni, urmări ale incendierii mănăstirii. Întrerupte o perioadă, obiceiurile au fost re­luate la îndemnul Protos. Justinian Chira, pe atunci starețul Mănăstirii Rohia, viitorul Arhiepiscop, în 1959, în plină epocă proletcultistă, de opresiune a religiei, anul alungării călugărilor din mănăstiri și de expansiune a comunismului.
Mănăstirea s-a refăcut cu greu. În 1904, preotul Cornel Bud din Boiereni a pus o cruce de piatră pe locul fostei mănăstiri, pe care a scris Roagă-te și lucră! În 1970, preotul Emil Man din Boiereni construiește cu credincioșii o modestă clopotniță. În 1973, se construiește o capelă de tablă, ca loc de închinare. În 1978, a fost ridicată o casă cu două camere și cerdac. Între 1985-1986, s-a construit o biserică mică din lemn cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, în care preoții din zona Lăpușului oficiau Sfânta Liturghie o dată pe an, în prima duminică după sărbătoarea Sfinții Apostoli Petru și Pavel.
La construirea acestei biserici au contribuit și credincioșii din satele din jur, precum și Arhim. Serafim Man, starețul Mănăstirii Rohia, fiu al satului Boiereni. În 1990, Protos. Iustin Hodea, starețul Mă­năs­tirii Rohia, actualul Episcop al Maramureșului și Sătmarului, preia biserica ridicată și îi dă des­tinația de schit al Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia. Până în 1993 se ridică o frumoasă casă mona­hală cu două nivele și Paraclis.
În 1993, este trimis cu ascultare la Rohiița Ieromonahul Vasile Filip, numit apoi stareț, și patru vie­țuitori. Schitul este ridicat la nivel de mănăstire în 1994. Paraclisul a fost sfințit în 2003 de Preasfițitul Părinte Episcop Iustin, pe atunci Arhiereu-Vicar. Între 2004-2005, vechea biserică este înlocuită de una nouă, târnosită în 2013, cu ocazia a 20 de ani de viață monahală și 250 de ani de când vechea mănăstire a fost distrusă. Vechea casă monahală a fost refăcută după planurile Arh. Dorel Cordoș, în stilul maramureșean. Acum așezământul monahal cu­prinde casa pentru pelerini și anexe gospodărești, bucătăria, trapeza, clopotnița și Altarul de Vară, Paraclisul și noua biserică, toate construite din lemn.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.