România reală: suntem europeni doar la prețuri, nu și la venituri

ROMÂNIA TOT MAI „SCUMPĂ”. În ultimul an, viața de zi cu zi a devenit o provocare pentru tot mai mulți români. Nu mai vorbim doar despre nemulțumiri izolate, ci despre o tendință clară, generală, confirmată de date oficiale: costul vieții crește accelerat, în timp ce veniturile rămân la același nivel.

După ce în luna februarie 2026 rata inflației a scăzut la 9,3%, comparativ cu luna ianuarie 2026, când rata anuală a inflației fusese de 9,62%, în martie asistăm la o nouă creștere a inflației, de data aceasta la 9,9%, arată datele Institutului Național de Statistică. Este a opta lună consecutivă în care inflația anuală se menține la peste 9%, după o perioadă în care a scăzut ușor de la o lună la alta.

Astfel că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, unde media este de aproximativ patru ori mai mică. Iar economiștii anticipează scumpiri şi în continuare, în special din cauza războiului din Iran.

Cele mai mari creșteri de prețuri în interval de un an s-au înregistrat la servicii: +11,05%. În același interval, prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 10,89%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,67%.

Scumpiri în lanț

Coșul zilnic s-a scumpit vizibil. Produsele de bază, pâine, lapte, carne, ouă, au ajuns să coste semnificativ mai mult decât în urmă cu un an. Pentru multe familii, cumpărăturile obișnuite au devenit un exercițiu de calcul permanent, în care fiecare leu contează.

Majorări de prețuri la alimente: prețul cafelei s-a majorat în această perioadă cu 23,29%, fructele proaspete s-au scumpit cu 14,23% față de anul trecut, fructele și conservele din fructe sunt mai scumpe cu 11,79%, laptele de vacă s-a scumpit cu 9,69%, prețul la pâine a crescut cu 9,86%, la carnea de bovine cu 11,47%, carnea de pasăre s-a scumpit cu 7,73%, iar ouăle şi-au mărit tariful în acest interval cu 14,63%. La categoria băuturi alcoolice, prețul berii s-a majorat în ultimul an cu 7,74%, iar cel al vinului, cu 6,19%. Și prețurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase și miere de albine au crescut cu 11,16%. Și prețul pentru peștele proaspăt s-a majorat cu 7,91%, la ulei cu 7,31%, la citrice cu 9,35%, iar carnea de porc s-a scumpit cu 3,08%.

Aceeași situație se regăsește și în cazul utilităților, deoarece, în categoria mărfurilor nealimentare, scumpirile cele mai însemnate în luna martie 2026 sunt la energie electrică, care s-a majorat cu 57,20%. Acest lucru vine după ce a fost eliminată schema de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energia termică cu 13,41%, la apă, canal și salubritate cu 15,49%, astfel că facturile au devenit o sursă constantă de îngrijorare pentru români.

Prețurile au crescut și la cărți, ziare, reviste (10,11%), detergenți (9,89%), tutun și țigări (7,42%). Nu în ultimul rând, și medicamentele și-au majorat prețurile cu 4,13%.

Nici la pompă lucrurile nu stau mai bine. Prețurile la carburanți au crescut în ultimul an și mai semnificativ odată cu izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, cu 12,93%. Acest lucru a generat efecte directe asupra prețurilor din economie: transportul mai scump înseamnă automat produse și servicii mai scumpe.

La capitolul servicii, cele mai mari creșteri de prețuri în martie 2026, comparativ cu luna similară din 2025, s-au consemnat în cazul biletelor CFR, acestea majorându-se cu 24,40%. La serviciile de igienă și cosmetică, prețurile au crescut cu 14,12% și cele ale altor servicii cu caracter industrial cu 15,68%.

Alte creșteri însemnate în această categorie, pe parcursul unui an, s-au înregistrat la serviciile de reparații auto cu 13,55%, serviciile de confecționat şi reparat încălțăminte și îmbrăcăminte cu 13,91%.

Și prețul chiriilor a crescut în ultimul an cu 8,26%. În același timp, asistența medicală a devenit mai scumpă cu 12,26%, transportul urban și-a majorat tariful cu 8,88%, iar cel interurban rutier cu 9,48%.

Cum a evoluat Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) – indicatorul pentru determinarea inflației în UE, conform datelor Institutului Național de Statistică

• Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna martie 2026, comparativ cu luna februarie 2026, a fost 100,92%.
• Rata anuală a inflației în luna martie 2026, comparativ cu luna martie 2025, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a fost 9,0%.
• Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026), față de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) determinată pe baza IAPC, a fost de 7,6%.

Inflația în alte țări

România este lider nedorit al inflației în Uniunea Europeană. În Ungaria este de aproape cinci ori mai mică, iar Bulgaria și Slovacia au o inflație sub 5%.

Din păcate, lucrurile nu par să se îndrepte în direcția bună, iar războiul din Orientul Mijlociu agravează prognozele. Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), rata anuală a inflației este estimată la 7,8% în 2026, față de 6,7% cât indica prognoza din toamnă.

FMI a redus semnificativ și prognoza de creștere economică a României pentru 2026, de la 1,4% la 0,7%, însă estimează o accelerare a economiei în 2027, când avansul ar urma să ajungă la 2,5%, potrivit celui mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat marți.

Prețuri europene, salarii românești

Pentru românul obișnuit, toate aceste scumpiri nu sunt simple statistici puse pe hârtie, sunt realități care se resimt din ce în ce mai tare în traiul zilnic. Se văd la casa de marcat, atunci când același coș costă mai mult de la o lună la alta, se văd în facturile care vin constant mai mari. Problema nu este doar că prețurile cresc, ci că veniturile nu țin pasul, iar în multe cazuri rămân aceleași.

Practic, orice creștere a salariului, acolo unde există, este rapid anulată de scumpiri. În termeni reali, puterea de cumpărare scade, iar diferența se vede imediat în coșul zilnic, în nivelul de trai al românilor.

Această realitate este confirmată și de datele oficiale. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), diferența dintre salarii și prețuri devine tot mai evidentă. În februarie 2026, salariul mediu net a ajuns la 5.557 lei, în creștere cu doar 3,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce inflația anuală a urcat la aproape 9,9% în martie 2026. Practic, ritmul scumpirilor este de aproape trei ori mai mare decât cel al veniturilor.

De altfel, chiar datele statistice confirmă pierderea de putere de cumpărare: indicele câștigului salarial real a coborât la 95%, ceea ce înseamnă că românii pot cumpăra mai puțin cu 5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Chiar dacă de la o lună la alta salariile cresc ușor, cu 0,7% față de luna ianuarie 2026, această evoluție este anulată de creșterea constantă a prețurilor, care doar în martie au avansat cu aproape 0,6% față de luna precedentă.

În aceste condiții, diferența dintre veniturile populației și costul vieții nu doar că persistă, ci se adâncește, iar în realitate, românii cheltuie cea mai mare parte din venit pe alimente, utilități, transport, bugetul unei familii fiind consumat aproape integral pe cheltuieli esențiale pentru traiul zilnic. Astfel că, pentru multe familii nu mai rămâne loc pentru economisire, educație, vacanțe sau investiții personale, aceste lucruri devenind, din păcate, un adevărat lux.

Aceasta este diferența majoră dintre România și țările din vestul Europei. În timp ce în Occident stabilitatea financiară permite planuri pe termen lung, în România tot mai mulți oameni trăiesc de la o lună la alta.

Datele Eurostat pentru anul 2024 confirmă ceea ce știm deja: deși membră UE încă din 2007, România este încă departe de media Uniunii Europene din punct de vedere salarial. Salariul mediu anual, pentru normă întreagă, este de aproximativ 39.800 de euro la nivelul UE, în timp ce în România se situează în jurul valorii de 21.100 de euro.

Clasamentul arată o diferență clară între statele vestice și estice. În timp ce Luxemburg, Danemarca, Austria, Germania, Irlanda sau Suedia se află mult peste media europeană, România rămâne la limita de inferioritate a clasamentului.  

(fig. 5 - Salariul mediu anual ajustat pentru normă întreagă în Uniunea Europeană - Eurostat, 2024)

Această diferență nu este doar o chestiune de statistici, ci se vede foarte clar în viața de zi cu zi a oamenilor. În vestul Europei, salariile mai mari nu înseamnă doar „a trăi de la o lună la alta”, ci permit economii, planuri pe termen lung și un nivel de siguranță financiară reală. Oamenii își permit să pună bani deoparte, să investească, să își cumpere locuințe, fără a avea un stres financiar constant.

În România, situația este cu totul diferită. Pentru o mare parte a populației, venitul lunar abia acoperă cheltuielile de bază: mâncare, facturi, transport. Nu mai rămâne aproape nimic la final de lună. Economiile devin un lux, iar ideea unui fond de rezervă este, din păcate pentru mulți, doar în teorie. În aceste condiții, orice problemă neprevăzută, cum ar fi o urgență medicală sau pierderea locului de muncă, destabilizează complet bugetul unei familii.

Această realitate arată o problemă mai profundă: nu doar nivelul salariilor este scăzut, ci și capacitatea economiei românești de a oferi stabilitate. Creșterile salariale din ultimii ani sunt rapid „anulate” de scumpiri, în special la alimente, energie și locuințe. Practic, oamenii câștigă mai mult pe hârtie, dar simt că duc acasă aproape la fel sau chiar mai puțin în ultimul an.

În același timp, diferența de trai față de vestul Europei alimentează un fenomen tot mai vizibil: plecarea forței de muncă. Mulți români aleg să plece tocmai pentru că acolo diferența dintre muncă și siguranță este reală, nu doar promisiune. În România, în schimb, munca nu garantează stabilitate, iar acest lucru îi determină pe români să plece peste hotare, în speranța unui trai mai bun.

Din păcate, putem spune că, în ultimii 35 de ani, situația nu s-a schimbat foarte mult în țara noastră. Chiar dacă lucrurile s-au îmbunătățit vizibil, ritmul este însă insuficient pentru a reduce semnificativ diferențele față de UE, iar nivelul de trai rămâne sub media europeană.

Fără schimbări structurale reale, dar mai ales fără o clasă politică care să fie orientată spre dezvoltare, investiții și binele cetățenilor, România va rămâne blocată în același cerc al decalajelor economice.

În ultimul an, guvernanții au repetat mai des decât de obicei promisiunile de reformă structurală, însă rezultatele concrete se lasă așteptate. Infrastructura se dezvoltă lent, școlile nu reușesc să pregătească suficient de bine elevii pentru piața muncii actuale, iar serviciile publice nu oferă nivelul de calitate pe care cetățenii îl așteaptă, având în vedere taxele crescute pe care le plătesc. Toate acestea se reflectă direct în nivelul de trai și în lipsa de încredere a populației în guvernanți și în viitorul României.

În final, problema de fond rămâne aceeași: România are o economie în care costul vieții crește mai repede decât veniturile și în care munca nu este suficient de bine valorificată.

          Așadar, fără o schimbare reală de direcție, fără politici publice gândite pe termen lung și asumate indiferent de ciclurile electorale, România nu va reuși să ofere cetățenilor săi siguranța și stabilitatea pe care o promit standardele europene.

Alexandra CRISTIAN