ROMÂNIA ÎN CRIZĂ POLITICĂ. Cetățenii plătesc din nou pentru jocurile de putere

România traversează un nou episod de instabilitate majoră, într-un moment în care economia globală este deja afectată de războiul din Orientul Mijlociu, iar problemele interne - deficitul bugetar ridicat și inflația într-o creștere continuă - apasă tot mai greu pe umerii oamenilor. La această realitate, se suprapune acum o criză politică provocată de decizii asumate în mod conștient de liderii politici din coaliția de guvernare.

În cadrul unei ședințe de partid, care a avut loc la începutul acestei săptămâni, social-democrații au decis să își retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Într-un moment în care stabilitatea țării ar fi trebuit să fie prioritatea absolută, această decizie a aruncat practic coaliția de guvernare într-un blocaj care riscă să devină una dintre cele mai grave crize politice din ultimii ani.

Cel mai grav este faptul că această ruptură politică vine pe fondul unui context economic deja fragil. Pierderea finanțărilor europene, creșterea dobânzilor, instabilitatea valutară, investitorii tot mai prudenți care vor „ocoli” România sunt doar câteva dintre efectele negative ale acestei crize politice.

În toată această instabilitate, un singur lucru rămâne neschimbat de mai bine de 35 de ani: costul, și nu unul mic, al acestei crize politice, ce va fi achitat de românii obișnuiți, care deja se chinuie să aibă un trai decent la ei în țară, pentru că jocurile politice continuă să fie puse înaintea interesului public.

De ce a ieșit PSD de la guvernare - o retragere „principială” sau un calcul electoral?

Social-democrații s-au întâlnit luni, 20 aprilie, într-o ședință a Biroului Permanent Național al partidului pentru a vota dacă PSD trebuie să îi retragă sau nu sprijinul politic premierului Ilie Bolojan.

Cu 97,7% „pentru” și doar 2,3% „împotrivă”, PSD a votat pentru ieșirea miniștrilor săi din Guvernul Ilie Bolojan. Au votat în total 4.949 de social-democrați.

Întrebarea de la referendumul PSD

„Având în vedere prăbușirea economico-socială din ultimele 10 luni — cu recesiune, inflație, afaceri care se închid, șomaj, scăderea investițiilor publice și a nivelului de trai, în special pentru tineri, pentru pensionari și categoriile vulnerabile — plus lipsa dialogului real în Coaliție și cu partenerii sociali: 

Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan? (Răspuns: DA/ NU)”

„Mandatul pe care l-am primit din partea dumneavoastră este cât se poate de clar. Când 97,7% dintre colegi îţi spun că acesta este mandatul, că Ilie Bolojan trebuie să plece acasă, nu mai este loc de altceva. Am înțeles acest lucru şi eu, şi Claudiu, şi vicepreședinții, şi toată conducerea partidului”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele PSD, după vot. 

Acesta a transmis în fața membrilor PSD că preferă o opoziție „cu voce” decât o „guvernare cu capul plecat”.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a mai subliniat că: „Ne dorim să continuăm într-o coaliție proeuropeană fără Ilie Bolojan prim-ministru. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci PSD trece în opoziţie”.

PSD susține că a ieșit de la guvernare, pentru că măsurile de austeritate, pe care de altfel le aproba în guvern deja de luni de zile, afectează prea mult populația. În spatele acestor declarații se află însă și o miză politică: scăderea PSD în sondaje și ascensiunea accelerată a partidului AUR. Putem spune că miza politică a fost factorul principal pentru care social-democrații au decis să iasă de la guvernare, în condițiile în care o criză politică doar va adânci situația deja delicată a economiei țării și va amplifica tensiunile sociale.

În realitate, această retragere pare mai degrabă un calcul strategic decât un gest de responsabilitate față de cetățeni. După ce a girat timp de luni de zile măsuri de austeritate în interiorul guvernului, PSD încearcă acum să se repoziționeze în afara puterii, într-o tentativă de a recupera terenul pierdut în fața electoratului tot mai nemulțumit de clasa politică din România și de nivelul de trai din țară.

De cealaltă parte, însă, premierul Ilie Bolojan a explicat că social-democrații au decis să iasă de la guvernare la ordinul baronilor locali, cărora li s-a limitat accesul la banii publici prin reformele luate de guvern în acest mandat.

Miniștrii PSD care și-au dat demisia

După ce ziua de miercuri a fost plină de consultări între partidele pro-occidentale din coaliția de guvernare și președintele Nicușor Dan, consultări care însă nu au dus la deznodământul așteptat de social-democrați, anume ca Ilie Bolojan să anunțe că pleacă din funcția de premier al României, joi dimineața, înaintea ședinței de Guvern, toți miniștrii PSD și-au depus demisiile. Aceștia sunt: Marian Neacșu – viceprim-ministru; Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății; Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii; Florin-Ionuț Barbu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Bogdan Ivan – ministrul Energiei; Radu Marinescu – ministrul Justiției; Petre Florin-Manole – ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Odată ce președintele Nicușor Dan va lua act de demisiile miniștrilor PSD și interimatele de la aceste portofolii, social-democrații vor pregăti o moțiune de cenzură pentru a demite guvernul Bolojan, moment în care se vor retrage din aparatul de stat și restul membrilor PSD, mai exact secretari de stat, prefecți, subprefecți etc. 

Tot acest scenariu s-ar putea întâmpla în următoarele 2-3 săptămâni, în funcție de momentul în care Nicușor Dan semnează demisiile miniștrilor PSD; președintele are termen de 15 zile să ia act de acestea.

Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a declarat miercuri seara că discuțiile cu partidele din coaliție au fost doar „informale” și că a cerut partidelor să „dezescaladeze retorica publică”. Președintele Dan a mai declarat că România își va menține direcția proeuropeană: „Nu se pune în discuție direcția prooccidentală a României. Fiecare dintre partide și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe antioccidentale, proiecte AUR, și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare, în mod special pe proiectele esențiale: OECD, SAFE, PNRR.”

Declarațiile cu care a ieșit președintele Dan după o zi întreagă de discuții cu partidele din coaliție nu sunt doar insuficiente, ci aproape irelevante în raport cu gravitatea situației. Dincolo de apelurile la „calm”, „dezescaladarea retoricii” și menținerea direcției prooccidentale a României, șeful statului, în cele 3 minute în care a vorbit, doar a descris criza politică, fără a oferi soluții concrete pentru rezolvarea și gestionarea ei.

Partidul AUR, neinvitat la consultările cu președintele

George Simion, președintele AUR, a criticat decizia lui Nicușor Dan de a nu consulta toate partidele parlamentare.

„Nicușor Dan a organizat ceva consultări, nu am fost invitați noi sau cei de la alte forțe de opoziție. (…) Este o jignire la adresa votanților noștri”, a spus George Simion.

Acesta a mai declarat că partidul pe care îl conduce va vota orice moțiune de cenzură depusă împotriva Guvernului Bolojan, însă consideră că PSD nu va duce la capăt demersul anunțat. Simion a mai precizat că AUR își va depune propria moțiune de cenzură în luna mai.

„Noi ne-am spus din ziua unu şi chiar am enunțat de săptămâni şi luni bune poziţia AUR. Votăm orice moțiune simplă, orice moțiune de cenzură împotriva acestui guvern. Noi nu considerăm că PSD este un partid serios care va depune o moțiune de cenzură şi care va duce la bun sfârșit ceea ce a spus. Fac un joc de glezne. Avem de-a face cu niște lideri și partide neserioase. Noi vom depune moțiune conform calendarului în luna mai”, a mai transmis liderul AUR.

Care este planul liberalilor?

În paralel, Partidul Național Liberal încearcă să se repoziționeze rapid. Premierul Bolojan a anunțat ruptura de PSD și refuzul unei noi coaliții cu social-democrații, iar la finalul consultărilor de la Cotroceni, Bolojan a declarat că l-a informat pe președintele Nicușor Dan de decizia PNL ca el să-și asume în continuare funcția de prim-ministru.

„Am încheiat consultările cu domnul președinte în care am prezentat poziția PNL. Această poziție reflectă deciziile pe care Biroul Politic le-a luat ieri. Îmi asum în continuare mandatul de premier. PNL va susține în plan guvernamental activitatea Guvernului astfel încât să putem desfășura o activitate de administrare a țării în aceste situații diferite”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a mai anunțat și care sunt prioritățile sale ca prim-ministru al României în perioada următoare.

„Sunt două-trei priorități. Una ține de îndeplinirea jaloanelor pentru absorbția fondurilor europene, trebuie făcute câteva reforme, ceea ce necesită proiecte de legi în Parlament sau hotărâri de guvern. E nevoie de sprijin parlamentar. PNL va susține un moratoriu astfel încât România să îndeplinească aceste jaloane”, a mai declarat premierul Bolojan.

Astfel că modelul „marii coaliții” care a dominat scena politică în ultimele luni este abandonat, dar fără a exista o alternativă clară. PNL a început deja negocierile și va căuta în următoarele zile sprijin pentru a menține guvernarea, însă fără PSD nu există o majoritate stabilă, iar o alianță PNL–USR–UDMR nu adună suficiente voturi pentru a guverna, ceea ce ar putea duce la formarea unui guvern minoritar.

„Decizia PNL este să nu mai facă o coaliție cu Partidul Social Democrat. Vom iniția discuții cu grupurile USR, UDMR şi grupul minorităților în așa fel încât să clarificăm în ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar”, a declarat premierul Ilie Bolojan, președintele PNL.

În tot acest haos, Partidul Național Liberal încearcă să transmită imaginea unei forțe politice stabile care „merge mai departe” și își asumă „misiunea grea” de a scoate România din impasul economic în care se află. În realitate, însă, ceea ce vedem este mai degrabă o încăpățânare politică decât un plan concret, având în vedere că fără PSD guvernul nu are majoritate, iar ideea unui executiv minoritar nu este un plan de guvernare sigur pe termen lung, este mai mult o situație riscantă, într-un moment în care România nu își permite astfel de compromisuri fragile.

În situația unui guvern minoritar, fiecare reformă importantă riscă să fie blocată sau amânată, iar interesul public ajunge, din nou, pe locul doi.

Și mai problematic este faptul că această încăpățânare a premierului de a rămâne în fruntea Guvernului vine după luni de zile în care măsurile de austeritate promovate și adoptate de executiv au lovit doar în cetățenii de rând și în mediul privat de afaceri. Creșterile de taxe și impozite, creșterea accizelor, impozitarea pensiilor, creșterea impozitului pe dividende sunt doar câteva dintre măsurile de austeritate care au fost prezentate drept necesare și inevitabile pentru reducerea deficitului bugetar. Românii le-au resimțit din plin. Economia reală, însă, nu arată semne clare de redresare, iar pentru contribuabili nivelul de trai pare să fie unul tot mai scăzut, cu fiecare lună, fără semne de îmbunătățiri.

Pe de altă parte, măsurile de austeritate propuse pentru sectorul public par a fi doar pe hârtie. Este deja aproape un an de zile de când se discută despre implementarea unor politici în sectorul public care să reducă cheltuielile statului. Reducerea numărului de posturi în instituțiile publice este făcută doar pe hârtie și în declarații politice. În realitate, organigramele au fost „micșorate” doar prin eliminarea acelor posturi vacante, fără ca structura reală a aparatului bugetar să fie atinsă în mod serios. Cu alte cuvinte, s-a tăiat din ceea ce nu exista, dar s-a păstrat intact ceea ce consumă efectiv bani publici.

Mai mult, aceeași „reformă” o regăsim și la nivelul cabinetelor ministeriale, unde reducerile au fost, la fel, doar pe hârtie. În teorie, numărul de consilieri din cabinetele miniștrilor scade, în realitate, funcțiile se redenumesc, iar oamenii se mută dintr-o poziție în alta, astfel încât niciun „protejat politic” să nu rămână fără un post asigurat.

Așadar, în lipsa unor rezultate vizibile, continuarea aceluiași drum pare mai degrabă o încăpățânare politică decât o strategie economică solidă. Nu poți cere doar populației sacrificii repetate, fără să aplici măsuri de austeritate și la nivel înalt, dar mai ales fără să oferi dovezi că toate aceste politici aplicate produc și efectele preconizate – scăderea deficitului bugetar și un trai mai bun pentru cetățeni.

În tot acest peisaj, nici partidele minoritare nu ies din jocul politic de culise. USR încearcă să influențeze guvernarea, dar fără să aibă suficientă forță politică pentru a schimba cu adevărat lucrurile, AUR crește în sondaje, folosind nemulțumirea oamenilor și criticând întregul sistem politic, iar UDMR încearcă să își păstreze locul la guvernare, indiferent de culoarea politică a celorlalte partide, așa cum a făcut în ultimii ani.

O criză politică plătită tot din buzunarul cetățenilor

Guvernul Bolojan, format în iunie 2025, a pornit încă de la început ca o soluție de compromis, nu ca un proiect clar de guvernare. A fost o înțelegere între partide diferite, făcută mai mult pentru a fi evitată instabilitatea politică decât ca un plan de țară solid, pe termen lung. Iar asta se vede astăzi foarte clar. În loc de stabilitate, România are, la nici un an de la formarea guvernului Bolojan, din nou blocaje politice. În loc de decizii rapide și clare, avem negocieri interminabile, certuri între partide și măsuri amânate. Iar toate aceste lucruri nu rămân doar în interiorul Parlamentului sau al Guvernului. Ele se simt direct în viața oamenilor.

Problema de fond este una simplă: când guvernanții sunt în slujba lor și nu a oamenilor, nu politicienii sunt cei care suferă, ci populația.

În ultimele luni, relațiile dintre PSD și PNL s-au degradat constant. În loc să guverneze împreună, cele două partide au început să se acuze reciproc pentru problemele economice și sociale cu care se confruntă țara noastră. Practic, fiecare a încercat să demonstreze că „nu el este de vină”, în timp ce problemele reale au rămas nerezolvate.

În final, mesajul este destul de simplu, chiar dacă dur: în timp ce politicienii negociază puterea, oamenii plătesc prețul.

Alexandra CRISTIAN