• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 26 Aprilie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 31 Ianuarie , 2022

„Roade de oraș Tăuții-Măgherăuș”, un proiect de suflet care unește comunitatea

În vara anului trecut, un tânăr din Tăuții-Măgherăuș întors recent din Suedia s-a gândit să unească și să revi­goreze comunitatea locală, printr-o inițiativă inedită care aduce împreună producători, oameni autentici, doritori de socializare, copii dornici de distracție și, bineînțeles, produse deosebite I Târgul săptămânal a devenit încet o adevărată comunitate, unită de valori comune și un adevărat fenomen, un exemplu demn de urmat și de alte comunități locale I Comunitatea „Roade de oraș” a demonstrat că cele mai importante „roade” ale unei comunități sunt solidaritatea, altruismul și prietenia.  

În viața comunităților de odinioară, târgul reprezenta un eveniment important, deopotrivă un prilej de socializare pentru cei mari și de distracție pentru cei mici. Cu toții ne amintim cu nostalgie de zilele în care mergeam cu bunicii la târg, ne întâlneam cu alți copii, cumpăram produse autentice și ne desfătam cu mere și turtă dulce. Alexandru Barabas (Muky), un tânăr de 34 de ani, s-a gândit să aducă aceste experiențe frumoase în prezent, adaptându-le la vremurile și tehnologia de azi.

Povestea „Roade de oraș Tăuții-Măgherăuș” a început în vara anului trecut. Alexandru Barabas povestește: „totul a început în 2021, în luna iulie. Eu am locuit patru ani în Suedia și acolo am văzut o serie de activități în comunitate. Acum cinci ani, m-am întors acasă, iar anul trecut, fiind pandemie, m-am gândit ce am putea să facem mai interesant în comunitate. Ne plictiseam și mi-a venit ideea să ies la drum să vindem ceapă și ce mai avem prin gospodărie. Mai mult, am vrut să fac ceva nou pentru copii, să-i scot din rutină, dar m-am gândit, totuși, că nu-i potrivit să vând produse în fața porții. Așa mi-am amintit de ce am văzut în Suedia și, fiind producător local (soția mea face pâine), am început să mă interesez ce producători locali mai sunt în zonă și să facem un grup. Țin minte că în copilărie mergeam cu tata în târg să vindem mere și, cu toate că nu făceam bani, mi-au rămas amintiri frumoase, pentru că mă întâlneam cu alți copii, ne jucam și era foarte frumos. De aici mi-a venit ideea și mi-am dorit să le ofer și copiilor mei amintiri frumoase. Am identificat 11 producători locali și ne-am dus la Primărie și am cerut o locație. Așa că prima întâlnire a producătorilor locali a fost în parcarea de lângă locul de joacă din Băița, pentru că ne-am spus că, dacă nu merge treaba cu târgul, măcar copiii noștri se joacă împreună. Dar, spre surprinderea noastră, târgul a avut succes și am decis să continuăm organizarea târgului de produse locale în fiecare localitate ce aparține de Tăuții-Măgherăuș”.
O perioadă, în fiecare zi de sâmbătă a fost organizat câte un târg în localitățile care aparțin de orașul Tăuții-Măgherăuș. Dar organizarea propriu-zisă se desfășoară online, pe un grup de facebook care are același nume: „Pe grupul de Facebook «Roade de oraș Tăuții-Măgherăuș» anunțam, încă de luni, că sâmbătă urmează să organizăm târg în localitatea cutare. Iar oamenii au început să ne cunoască și ni s-au alăturat și alți producători locali”.
În timp, grupul a ajuns la circa 50 de producători, astfel că organizarea târgului, prin rotație, în locali­tățile orașului Tăuții-Măgherăuș, nu mai era posibilă. Așa s-a ajuns la o locație permanentă: platoul din fața primăriei orașului. Târgul propriu-zis durează doar o oră, însă, în spatele acestuia, stau multe alte ore de muncă, organizare și socializare în online. Practic, pentru a evita risipa, fiecare producător primește comenzi în timpul săptămânii, iar sâmbăta, cumpărătorii ridică produsele comandate, socializează, iar copiii se joacă împreună, evenimentul fiind destinat întregii familii: „Așa că, acum, este stabilit că, în fiecare sâmbătă, timp de o oră, ne întâlnim în fața Primăriei. E suficient o oră pentru că noi, de fapt, lucrăm pe internet de luni până vineri, fiecare producător primește comenzi, iar sâmbăta ajunge într-o oră să ducă ce a fost comandat. În felul acesta, nici producătorul și nici clientul nu pierd timpul. Iar într-o oră cresc mai mult șansele să-ți întâlnești prietenii la târg, decât în patru ore. În perioada aceasta, numărul producătorilor variază, fiind în jur de 32. Fiecare anunță din timp dacă participă la târgul din săptămâna respectivă”.

Alexandru Barabas selectează producătorii, în sensul că intermediarii și „bișnițarii” nu sunt primiți la târg: „trebuie să fie neapărat producător, să aibă produse de top, de calitate. Nu este obligatoriu să locuiască în Tăuți, dar trebuie să fie din zonă. În fiecare săptămână sunt producători pe care nu-i primim la târg, pentru că nu răspund normelor pe care le-am impus. Refuzăm foarte mulți producători. Îi încurajăm, de asemenea, pe producătorii cu copii, din zonă, pe partea de hand-made și, săptămânal, stabilim cine participă. În momentul de față, avem programările cu prezența la târg până la finalul lunii februarie. Și în fiecare sâmbătă intră la târg câte un producător nou. Clienții pot găsi la acest târg orice: de la cearșafuri, perne, căciulițe, obiecte hand-made, la ouă, pâine, carne, vin de coacăze negre, lapte de măgăriță, lapte de bivoliță, produse naturiste, tăieței, ulei presat la rece, miere, prăjituri, produse row vegane etc. Fiecare producător își aduce măsuță și se ocupă de promovarea produselor și de expunerea lor. Iar pentru participarea la acest târg nimeni nu plătește nimic”.

Evident, reacțiile în jurul unui astfel de eveniment sunt mai mult decât pozitive, iar în timp, „Roade de oraș Tăuții-Măgherăuș” a creat o comunitate, dar și un fenomen care depășește granița orașului Tăuții-Măgherăuș. Alexandru Barabas spune că: „Avem reacții foarte bune, și mulți oameni mi-au m[rturisit că preferă să meargă din Baia Mare în Tăuți decât să stea în piețele din Baia Mare, pentru că aici e «altceva»: o zonă mai curată, produse de calitate cu posibilitatea de a-i cunoaște de producători. Și în perioada desfășurării târgului avem o atmosferă mai festivă cu miniconcert de vioară și cu participarea Fanfarei orașului (regretata doamnă Dorina Pop, recent plecată dintre noi, ne-a susținut și ne-a ajutat foarte mult). De multe ori, stau și mă uit la oameni și-i văd că sunt fericiți că vin și se întâlnesc cu prietenii, cumpără ce-și doresc sau pur și simplu se simt bine că se plimbă și se uită la standuri. Vara este foarte frumos, pentru că și cei mici au unde să alerge și să se joace. Poate vom reuși la vară să amenajăm un mic loc de joacă, măcar cu o groapă cu nisip și un leagăn. Acest târg nu este gândit ca afacere, ci este o posibilitate de interacțiune și socializare. Ne adresăm pe grupul de Facebook unui grup de clienți țintă, oameni interesați de produse locale. Iar avantajul producătorului este că, după ce-și listează acolo produsele, în timpul săptămânii primește comenzi, iar sâmbăta își distribuie marfa. Prin acest târg, încercăm să limităm risipa alimentară și de aceea ne dorim să ne obișnuim clienții să facă precomandă producătorilor locali. Pentru că, de exemplu, pentru un producător de roșii este mai ușor să știe dinainte că duce la vânzare 30 de kilograme decât să estimeze greșit și să ducă 100 de kg, dar să se întoarcă acasă cu jumătate. Ne dorim mai mult să creăm o comunitate decât să vindem”.

Practic, deși ca afacere nu generează venituri foarte mari pentru producători, nimic nu poate egala bucuria reîntâlnirii cu prietenii, socializarea și unirea comunității locale, bucuria de a oferi produse autentice: „Nu ne-am înregistrat ca asociație sau într-o altă formulă, deși puteam, însă nu-i o afacere, ci o comunitate de oameni. Afacerea este una de subzistență, cu adresabilitate directă pe Facebook, iar în rest este un loc unde putem să ne scoatem copiii. Nu facem avere într-o oră, ci este mai mult dorința de a ne întâlni și de a ne cunoaște clienții. Cel mai important este că, în felul acesta, câștigi încrederea clienților”, conchide inițiatorul proiectului.
Oricum, povestea „Roade de oraș Tăuții-Măgherăuș” este mult mai mult decât povestea unui târg, este povestea unor oameni care înțeleg că fiecare dintre noi putem schimba în bine comunitatea în care trăim și povestea unei ini­țiative care unește și revigorează comunitatea. În cele câteva luni de activitate de succes, comunitatea „Roade de oraș” a demonstrat că cele mai importante „roade” ale unei comunități sunt solidaritatea, altruismul și prietenia.
De aceea, exemplul lui Alexandru Barabas și al oamenilor deosebiți din jurul acestui proiect poate fi un model demn de urmat și în alte comunități din județ și din țară.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.