REFORMA SALARIZĂRII BUGETARE: sporuri tăiate și nemulțumiri în rândul bugetarilor. Ce prevede proiectul de lege care trebuia finalizat în 2023

Cu o întârziere de mai bine de trei ani, Ministerul Muncii a finalizat proiectul privind noua lege a salarizării bugetare, care a fost prezentat săptămâna aceasta de către ministrul interimar Dragoș Pîslaru. Publicarea în transparență decizională a proiectului vine pe ultima sută de metri, având în vedere că reforma salarizării bugetare trebuia finalizată încă din 2023. Sigur că politicienii nu s-ar fi grăbit nici acum cu adoptarea noii legi, însă, dacă aceasta nu va fi implementată până la 1 iulie 2026, România va pierde 770 de milioane de euro din PNRR.

„Nu era dorința mea în viață să mă apuc acum de salarizare în trei săptămâni, pe ultima sută de metri”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru.

Acesta a mai susținut că proiectul a fost început în 2022, abandonat ulterior și reluat abia recent: „Facem lucrurile pe repede înainte pentru că aceste reforme au fost evitate”.

Pentru a se asigura că România nu pierde bani europeni, dar mai ales că îndeplinește unul din jaloanele-cheie prevăzute în PNRR, președintele Nicușor Dan a demarat un proces de mediere, în urma căruia PSD-PNL-USR-UDMR au semnat un acord politic prin care s-au angajat să adopte legea salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare, adică până la sfârșitul lunii iunie.

„Costul non-reformei, pe lângă banii din PNRR, 770 de milioane, e faptul că lucrurile au luat-o complet razna în materie de salarizare”, a mai transmis Dragoș Pîslaru în cadrul conferinței de presă unde s-a prezentat proiectul de lege.

Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și vizează peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public.

De asemenea, odată adoptată, legea nu poate fi modificată timp de 5 ani, fiind legată de PNRR.

În ceea ce privește impactul bugetar, adică totalul cheltuielilor bugetare cu personalul, anul viitor acesta va fi de 7,3% din PIB, față de 8,1% cât este în prezent.

„Constrângerile pe care le avem țin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puțin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB şi deci nu vom putea avea o pondere mai mare acestei anvelope în anii următori, pentru că efectiv nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intrat într-o fundătură. Astăzi avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe şi deci creșterea care poate fi făcută începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date”, a transmis premierul Ilie Bolojan.

          1,3 milioane de români vor fi afectați

După ce în 2025 și 2026 salariile bugetarilor au fost înghețate, în contextul în care inflația a fost în continuă creștere, iar majorările de taxe și impozite au afectat puterea de cumpărare a fiecărui român, de la 1 ianuarie 2027, data la care va intra integral în vigoare noua lege a salarizării, profesorii, medicii, funcționarii publici, polițiștii, militarii și angajații din administrație vor intra într-o nouă grilă salarială construită pe coeficienți, performanță și eliminarea sau plafonarea sporurilor. Oficial, reforma este prezentată drept un pas spre echitate și transparență. Neoficial, mulți bugetari o privesc sceptic, având în vedere că o parte din sporuri vor fi tăiate, cu toate că atât premierul Ilie Bolojan, cât și Administrația Prezidențială, într-un comunicat oficial, au subliniat că nu vor fi scăderi de salarii.

„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei”, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.

Mai exact, proiectul prevede creșterea bugetului destinat salariilor din sectorul public de la aproximativ 166 miliarde de lei la 174 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un efort bugetar suplimentar estimat la aproximativ 8 miliarde de lei.

Prin urmare, 56% dintre angajații din sectorul public ar urma să beneficieze de majorări salariale, iar restul angajaților din administrația publică, mai exact 44%, vor avea în teorie un salariu mai mic în 2027 față de cel din 2026, însă ministrul Muncii a declarat că aceștia vor primi diferențe compensatorii, astfel încât salariile să rămână la nivelul de anul acesta.

„Pentru 44% dintre titulari salariile de bază nu compensează reducerea sporurilor. Lumea va rămâne cu venitul în plată și acele lucruri vor fi considerate niște plăți compensatorii individuale, dar acea plată nu este colectivă, ca să nu existe în instanță posibilitatea de interpretare ca echivalare. Restul de 56% din posturi vor avea creșteri de salarii. Propunerea este ca valoarea de referință să fie de 4.100 lei în 2027 și să ajungă la 4.793 lei până în 2031”, a spus ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Noua lege nu se aplică personalului din Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

Ce modificări aduce reforma salarizării

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat principalele schimbări din noua lege a salarizării: reducerea drastică a sporurilor, introducerea criteriilor de performanță și o nouă formulă de calcul pentru salariile bugetarilor.

Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea sporurilor. Potrivit ministrului, în prezent există 151 de sporuri acordate angajaților de la stat, iar prin noua lege vor fi eliminate 87 dintre acestea, adică aproximativ 56%. Astfel, noua lege ar urma să cuprindă 64 de sporuri. 

„Sporurile au devenit un fel de sport național”, a declarat Dragoș Pîslaru în timpul prezentării proiectului de lege.

Printre sporurile eliminate se numără: indemnizația de hrană, sporul pentru condiții vătămătoare, sporul pentru confidențialitate din Justiție și sporul pentru titlul de doctor. O altă noutate este că suma totală a sporurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu va mai putea depăși maximum 20% din salariul de bază al angajatului, față de 30% cât este în prezent.

Ministrul a precizat că „logica este să le iei, să le introduci în salariu de bază și să ai pe zona de sporuri o claritate, o chestiune de performanță”. Astfel că, această modificare va genera contribuții mai mari pentru pensii, deoarece acestea se calculează raportat la salariul de bază. 

În schimb, sunt păstrate sporurile considerate esențiale sau legate direct de performanță și de fonduri europene, precum:

• sporul de 10% pentru control financiar preventiv;
• sporul de până la 40% pentru angajații care gestionează proiecte europene;
• sporul pentru gestionarea fondurilor externe;
• sporul de noapte de 25%;
• sporul pentru persoanele cu handicap, de 15% din valoarea de referință;
• spor de 75% pentru ore suplimentare și de 100% pentru activitatea desfășurată în weekend și sărbători legale.

Pentru primari, viceprimari și conducerea administrațiilor locale implicate în proiecte europene, sporul poate ajunge la 20% din indemnizație.

În ceea ce privește componenta de vechime, în noua lege aceasta este reorganizată. Mai exact, proiectul introduce șase gradații de vechime: până la 3 ani, între 3 și 5 ani, între 5 și 10 ani, între 10 și 15 ani, între 15 și 20 ani și peste 20 ani. Creșterile acordate pentru fiecare treaptă pornesc de la 7,5% pentru primele intervale și ajung la 2,5% pentru ultimele gradații.

De asemenea, noua lege introduce și noi obligații de transparență. Instituțiile și autoritățile publice vor fi obligate să publice de două ori pe an informații privind funcțiile ocupate, salariile de bază, sporurile, majorările și alte beneficii acordate personalului. Conducătorii instituțiilor care nu respectă obligațiile de publicare pot primi amenzi între 20.000 și 30.000 lei.

Cum vor fi calculate salariile

O altă modificare importantă prevăzută în proiectul de lege este reducerea diferenței între cele mai mici și cele mai mari salarii din sistemul public, de la 1 la 12, cât este în prezent, la 1 la 8. Coeficientul 1 va fi aplicat pentru salariile cele mai mici din sistem, iar coeficientul 8 pentru cea mai înaltă funcție din stat, adică pentru președintele României.

Acești coeficienți vor fi înmulțiți cu o valoare de referință stabilită la 4.100 de lei, mai mică decât cea prevăzută în variantele inițiale ale proiectului.

Exemplu:

Coeficient 2,5: 4.100 x 2,5 = salariu brut 10.250 lei.

Coeficient maxim 8: 4.100 x 8 = salariu brut 32.800 lei.

Principiile care stau la baza reformei

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat, în conferința de prezentare a proiectului de lege, că reforma se bazează pe șase principii esențiale, și anume:

1.     Echitate: muncă de valoare egală, salarizare egală – ministrul explicând că nu este acceptabil ca funcții cu același tip de muncă să fie plătite diferit.

„Primul lucru clar pentru orice legislație de salarizare este acest principiu muncă de valoare egală, salarizare egală. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit”, a declarat ministrul.

2.     Predictibilitate și sustenabilitate: creșterea salariilor corelată cu evoluția economiei, productivitatea administrației și spațiul bugetar disponibil. Creșterea salariilor este legată de creșterea PIB. Salariile nu vor scădea dacă PIB nu crește.

„Al doilea lucru esențial pe care îl avem este legat de predictibilitate și sustenabilitate. Trebuie să existe o legătură între cât îți permiți, care este angajamentul pe termen mediu legat de deficitul bugetar și știți că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

3.     Atragerea, motivarea și menținerea profesioniștilor în sistemul public: susținerea debutului în carieră, predictibilitate în evoluția profesională și încurajarea menținerii în activitate a personalului performant și cu experiență.

„Al treilea lucru care este esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit este ideea cum susții funcțiile de intrare în administrația publică, debutanții și cum îi motivezi”, a explicat ministrul.

4.     Performanță și responsabilitate: recompensarea reală a performanței și corelarea mai clară dintre rezultate, responsabilitate și remunerație.

5.     Un sistem unitar, mai clar și mai predictibil: simplificarea cadrului legislativ, reducerea excepțiilor care au generat inechități și litigii și reechilibrarea graduală a grilelor salariale, prin prioritizarea convergenței între nivelurile de salarizare pentru funcții comparabile.

6.     Coerență în salarizarea administrației locale: reintroducerea în lege a grilei pentru administrația publică locală. Rămâne o marjă de flexibilitate, în funcție de mărimea UAT, dar se reintroduce o ierarhie firească în salarizare.

„A existat o decizie politică în 2017, Legea 153 a consacrat acest lucru, și anume că administrația locală a ieșit din grilă și acum, practic, readucem această grilă împreună”, a mai transmis ministrul Dragoș Pîslaru.

Cine beneficiază de creșteri salariale

Printre categoriile care ar urma să beneficieze de majorări importante se numără muzeografii, pentru care noua lege prevede o creștere de aproximativ 16% a salariului brut, dar și asistenții sociali, ale căror venituri brute ar putea crește cu până la 22%.

Cele mai consistente majorări sunt estimate însă în domeniul cercetării, unde cercetătorii științifici ar urma să beneficieze de creșteri de circa 45% ale salariului de bază și de aproximativ 31% ale salariului brut. Mai exact, salariul mediu brut urcă la 17.971 de lei în 2027, față de 13.677 de lei în 2026.

Și în educație vor fi majorări salariale. În învățământul superior, un profesor universitar cu peste 25 ani vechime va avea în 2027 un salariu mediu brut de 22.051 de lei, față de 21.309 lei în 2026, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 3%.

Pentru lectorii universitari și șefii de lucrări cu peste 25 ani vechime, salariul mediu brut ajunge la 11.589 de lei, față de 11.349 de lei în prezent.

În învățământul preuniversitar, profesorii cu gradul I și peste 25 de ani vechime vor avea un salariu mediu brut de 12.166 de lei, față de 12.021 de lei în 2026.

Secretarii de unități școlare sunt incluși printre categoriile cu majorări mai consistente. Salariul mediu brut urcă la 10.920 de lei, comparativ cu 10.313 lei în prezent, iar salariul minim crește la 9.482 de lei.

Bibliotecarii cu grad profesional maxim ajung la un salariu mediu brut de 9.343 lei, față de 9.248 lei.

„Sunt convins că poate așteptările erau mai ridicate. Să nu uităm, avem doar 8 miliarde”, a spus Dragoș Pîslaru cu privire la bugetul disponibil pentru creșterile salariale.

În sănătate, însă, creșterile vor fi destul de moderate. În 2027, un medic primar va avea un salariu mediu brut de 22.016 lei, comparativ cu 21.437 lei în 2026.

Salariul minim urcă la 20.127 lei, de la 17.588 lei. Salariul maxim scade însă la 28.738 lei, comparativ cu 32.206 lei.

Un biolog principal sau expert în fizică medicală va avea un salariu mediu brut de 11.954 lei, față de 11.706 lei în prezent. Salariul minim crește la 9.653 lei, de la 7.869 lei.

Asistenții medicali principali, seniori, vor ajunge la un salariu mediu brut de 11.788 lei, față de 11.270 lei. Salariul minim crește puternic, la 9.952 lei, comparativ cu 8.413 lei.

În ceea ce privește sistemul judiciar, judecătorii și grefierii apar cu scăderi în simulările din noua lege, însă ministrul spune că nu vor fi reduse salariile aflate în plată. Mai exact, pentru un judecător cu vechime între 5 și 10 ani, simularea indică un salariu mediu brut de 19.268 lei în 2027, față de 22.907 lei în 2026.

Salariul maxim scade la 20.793 lei, comparativ cu 26.554 lei. Salariul minim coboară la 16.826 lei, de la 22.143 lei.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat însă că salariile efectiv plătite nu vor fi diminuate și că diferențele vor fi compensate individual până când evoluția grilelor salariale va absorbi aceste decalaje.

„Menținem salariul de bază, deci nu există vreo modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanță, are o scădere semnificativă de 16%”, a declarat ministrul.

Și grefierii seniori apar cu diminuări în simulări. Un grefier grad I, cu 15–20 ani vechime, va avea un salariu mediu brut de 10.976 lei, comparativ cu 13.388 lei în 2026.

Salariul minim coboară la 9.030 lei, de la 12.493 lei. Proiectul introduce însă o indemnizație tranzitorie acordată până la 31 decembrie 2031 pentru categoriile unde noua grilă este sub nivelul actual.

„Românii trebuie să știe că orice afirmație care le creează panică că salariile le-ar putea fi afectate negativ este un neadevăr. Pentru 56% din angajații din sectorul public salariile vor crește, iar pentru ceilalți vor rămâne în plată exact cum sunt”, a mai declarat ministrul Pîslaru.

Demnitarii beneficiază de cele mai mari creșteri salariale. Creștere de 22% pentru miniștri

Noua grilă stabilește și ierarhia demnitarilor. Cel mai mare salariu brut din sistem îl va avea președintele României, în valoare de 32.800 lei, adică 19.200 lei net, cu aproape 4.700 lei în plus față de salariul din prezent.

După care vor urma:

-         Prim-ministrul: 30.750 lei brut, 18.000 lei net, cu 3.000 lei mai mult ca în prezent;

-         Președinte Camera Deputaților/Senat: 30.750 lei brut, 18.000 lei net, având în 2027 o majorare de 3.500 lei;

-         Miniștrii: 26.650 lei brut, 15.500 lei net, beneficiind de o majorare cu 3.500 lei;

-         Deputații și senatorii: 24.600 lei brut, 14.500 lei net, cu 3.000 de lei în plus în 2027, față de 2026.

Salariile debutanților cresc

Pentru a motiva tinerii să intre în sistemul public, salariile debutanților vor fi majorate considerabil, astfel:

-         grefierii debutanți: 8.405 lei în 2027, comparativ cu 4.148 lei în prezent;

-         actorii debutanți: 7.298 lei, față de 4.562 lei;

-         profesor universitar debutant: 7.544 lei față de 6.446 lei;

-         asistent medical debutant: 7.011 lei față de 5.530 lei;

-         biolog debutant: 6.847 lei față de 5.679 lei;

-         infirmier debutant: 5.453 lei față de 4.485 lei;

-         asistent social debutant: 6.642 lei față de 4.740 lei;

-         artist instrumentist debutant: 6.806 lei (față de 4.562 lei);

-         bibliotecar debutant: 6.314 lei față de 4.562 lei;

-         muzeograf debutant: 7.011 lei față de 4.562 lei;

-         consilier debutant în administrație: 7.831 lei față de 4.562 lei.

Salariile în administrația publică locală

Noua lege introduce grile salariale unice și pentru administrația publică locală, sector în care veniturile sunt stabilite în prezent prin hotărâri ale consiliilor locale și județene. Sistemul va fi împărțit în cinci categorii de salarizare, în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei localități. Autoritățile susțin că măsura urmărește să elimine diferențele majore existente între primării și consilii județene comparabile ca dimensiune și buget, dar care aplică politici salariale diferite de la o zonă la alta.

Câteva exemple:

Un consilier superior într-un UAT cu peste 200.000 locuitori va avea un salariu mediu brut de 11.334 lei, față de 12.694 lei în 2026, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 11%.

 Pentru UAT-urile între 50.000 și 200.000 locuitori, salariul mediu crește de la 10.507 lei la 10.721 lei în 2027.

În localitățile cu 10.001–50.000 locuitori, salariul mediu scade ușor la 9.978 lei, iar în UAT-urile sub 10.000 locuitori, salariul mediu ajunge la 9.542 lei, față de 9.963 lei cât este în prezent.

Nota de plată pentru inechitatea salariilor bugetare din ultimii ani

În spatele reformei promise de Guvern se ascunde, însă, și o problemă uriașă pentru bugetul de stat. Chiar dacă noua lege a salarizării va fi adoptată, statul român va trebui să plătească peste 11 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale câștigate deja în instanță de unii bugetari.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că lipsa unor grile unitare aplicate tuturor angajaților din sistemul public a dus, în timp, la dezechilibre salariale și la mii de procese.

Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, costul tranșelor scadente aferente drepturilor obținute din hotărâri judecătorești este de 7,14 miliarde de lei în 2026, din care 5,95 de miliarde doar în domeniul justiției. Până în 2029, valoarea estimată a tranșelor de plată pentru drepturile din hotărâri judecătorești aferente perioadei 2026-2029 va urca la 11,15 miliarde lei, din care 9,69 miliarde în domeniul Justiției.

Oficialii susțin că tocmai aceste dezechilibre și valul de litigii demonstrează că actualul sistem nu mai poate continua în forma actuală.

„Reforma salarizării în sectorul bugetar din România este un proiect îndelung așteptat. (...) Suntem în luna mai şi cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea, într-adevăr, cum putem îndeplini această reformă foarte importantă. (...) Suntem într-un moment bun pentru România, într-un moment în care avem un acord politic mediat de către Administrația Prezidențială, tocmai ca să ne asigurăm că această lege are șanse să fie trecută”, a mai declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru.

Ce aduce de fapt reforma salarizării bugetare

Noua lege a salarizării nu înseamnă doar simpla recalculare a veniturilor bugetarilor. Reforma aduce majorări pentru unele categorii, înghețări pentru altele, plafonarea și eliminarea unor sporuri și un control mai strict asupra administrației locale.

Deși Guvernul vorbește despre echitate și predictibilitate, pentru mulți bugetari noul sistem ar putea însemna venituri care vor crește mai lent decât costurile vieții, iar cei care sunt deja „privilegiații sistemului”, demnitarii, vor beneficia de noi majorări salariale.

Alexandra CRISTIAN