Raport exploziv al Curții de Conturi: sute de firme înregistrate la aceeași adresă cu datorii uriașe la stat

Mircea CRIȘAN

Ioana LUCĂCEL 

În România sunt 2.440 de adrese ce însumează peste 1 milion lei datorii/ adresă către bugetul statului, la care sunt înregistrări multiple de societăți comerciale. Numărul total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513, cu datorii totale cumulate de aproape 30 miliarde de lei (29.666.938 mii lei). Au fost identificate 361 de adrese la care funcționează mai mult de 10 firme, dintre care 72 adrese la care funcționează mai mult de 100 de firme în aceeași locație. Sunt doar două dintre concluziile unui audit de conformitate efectuat de Curtea de Conturi la Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Claie peste grămadă și datorii peste datorii. În timp ce guvernanții caută soluții să adune mai mulți bani la bugetul statului, creanțe de miliarde de lei rămân neîncasate, iar firmele cu risc financiar își desfășoară activitatea liniștite și netulburate de organele de control. Este firesc ca la aceeași adresă să aibă sediul peste 100 de firme care însumează datorii de peste 1 milion de lei? Întrebarea este, evident, retorică și poate fi înmulțită cu 2.440. Aceasta este cifra adreselor cu multiple societăți înregistrate și, în total, „factura neplătită” către bugetul statului se ridică la aproape 30 de miliarde de lei. Aceste cifre halucinante sunt oficiale și au fost scoase la iveală în cadrul auditului de conformitate efectuat la Agenția Națională de Administrare Fiscală, unde Curtea de Conturi a exprimat concluzie cu rezerve cu privire la modul în care au fost respectate prevederile legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului general consolidat administrate de ANAF în anul 2023.

Potrivit constatărilor auditului, au fost sesizate deficiențe privind: evidența contabilă a veniturilor statului și evidența analitică pe plătitori; stabilirea riscului fiscal; activitatea în domeniul prețurilor de transfer; activitatea de soluționare a cererilor de rambursare a TVA; colectarea creanțelor bugetare din TVA și impozit pe profit.

Pe baza datelor primite de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, Centrul Național pentru Informații Financiare și Oficiul Național Registrul Comerțului, echipa de audit a Curții a efectuat o analiză, ajungând la concluzia că este necesară investigarea contribuabililor care au sediile fiscale la aceeași adresă și care înregistrează datorii importante la bugetul de stat. În cadrul analizei, auditorii au semnalat:

• În România sunt 2.440 de adrese ce însumează peste 1 milion lei datorii/ adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023, la care sunt înregistrări multiple de societăți comerciale. Numărul total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513, cu datorii totale cumulate de aproape 30 de miliarde de lei (29.666.938 mii lei);
• Au fost identificate 361 de adrese la care funcționează mai mult de 10 firme, dintre care 72 de adrese la care funcționează mai mult de 100 de firme în aceeași locație;

Ce e de făcut? Curtea de Conturi propune și câteva soluții: „Analiza de risc efectuată de structurile cu atribuții din cadrul ANAF trebuie să completeze indicatorii de risc fiscal, astfel încât aceștia să surprindă și acest comportament neconform. În vederea combaterii acestui fenomen, sunt necesare modificări asupra cadrului legal actual care permite înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului a unui număr de sedii sociale multiple, la aceeași adresă, inclusiv pe baza unor contracte de asistență juridică, ce devin în fapt permanente. Curtea de Conturi a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparținând unor sute și mii de firme (la aceeași adresă), dintre care cele mai multe în București. Astfel, la o adresă din bulevardul Bucureștii Noi, Sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în același spațiu un număr de 6.061 persoane fizice autorizate, precum și 2.398 societăți comerciale. Tot în Sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina, aveau sediul social declarat un număr de 1895 societăți comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei. Un alt exemplu întâlnim în Sectorul 2, unde într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu funcționau 2.736 firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31.12.2023). Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale. Potrivit raportului de audit, analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor în scopul vădit de a «îngropa» acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale.

Cele mai multe dintre aceste societăți comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale, fiind evidente riscurile fiscale determinate de funcționarea «la grămadă» de ordinul zecilor, sutelor sau chiar miilor de firme la o adresă unică precum și de faptul că dețin cod valabil de TVA, toate aceste societăți comerciale fiind parte din circuitele de deductibilitate a TVA la nivel național, cu o influență semnificativă în economia TVA”.

Lista problemelor nu se oprește însă aici: „Referitor la activitatea  Serviciului executare silită cazuri speciale regional București, auditorii au constatat că nu există o procedură operațională cu privire la înregistrarea debitelor provenite din sentințe penale în evidența analitică pe plătitori persoane fizice și în evidența contabilă a creanțelor bugetare provenite din sentințe penale. De asemenea, aplicația informatică nu este complet operațională, astfel încât să permită centralizarea debitelor din sentințe penale, încasările și sumele rămase de recuperat la bugetul de stat.

  
Din analiza activității de estimare a GAP-ului TVA¹ la nivelul ANAF a rezultat necesitatea dezvoltării de către ANAF/ Ministerul Finanțelor a activității de estimare a decalajelor fiscale și de realizare a prognozelor privind veniturile fiscale pentru asigurarea capacității administrației fiscale din România de reducere a GAP-ului TVA prin identificarea cu acuratețe a activităților vulnerabile, luarea măsurilor administrative în scopul creșterii gradului de conformare fiscală a contribuabililor, precum și identificarea măsurilor de politică fiscală ce pot fi ajustate.

Dezvoltarea de către ANAF/MF a activității de estimare a decalajelor fiscale și de realizare a prognozelor privind veniturile fiscale va permite asigurarea capacității instituționale a ministerului de a susține o colaborare eficientă cu structurile din cadrul Comisiei Europene (CE) care sunt implicate în evaluarea decalajului de conformitate cu TVA al statelor membre.

Metodologiile utilizate de CE, respectiv de Fondul Monetar Internațional relevă, totodată, importanța componentei de politică fiscală ce afectează semnificativ GAP-ul TVA în România, date fiind facilitățile existente în legislația TVA, ce determină  decalaje TVA rezultate din utilizarea unor scutiri de taxă sau a unor cote reduse de TVA, aplicarea scutirilor de taxă etc.

Raportul privind decalajele de conformitate cu TVA, publicat de CE în decembrie 2024, relevă faptul că România a înregistrat un trend descrescător a indicatorului pentru anul 2022, acesta coborând la 30,6%, față de 34,8% cât a înregistrat în anul 2021”, se arată în raport.

În urma auditurilor efectuate la structurile teritoriale ale ANAF (41 de administrații județene ale finanțelor publice, administrațiile sectoarelor 1-6 și Administrația Contribuabili Mijlocii din cadrul DGRFP București, Direcția Generală a Marilor Contribuabili) au rezultat neconformități, fiind identificate venituri suplimentare în valoare de 572.458 mii lei și erori de înregistrare în evidențele contabile și fiscale în valoare de 2.762.819 mii lei.  

A.N.A.F a asigurat parțial funcționalitatea sistemului de control intern managerial și respectarea reglementărilor legislației fiscale, ceea ce a generat o serie de neconformități, respectiv:

(1) nerealizarea planului de încasări al ANAF (pct. 5.II):

- necesitatea dezvoltarea activității de estimare a decalajelor fiscale și de realizare a prognozelor privind veniturile fiscale pentru asigurarea capacității administrației fiscale din România de reducere a GAP-ului TVA;

- deficiențe ce determină afectarea capacității de colectare a structurilor teritoriale ale ANAF etc.

(2) deficiențe privind evidența contabilă a veniturilor statului și evidența analitică pe plătitori (persoane juridice și persoane fizice) (pct. 5.II):

- denaturarea situației patrimoniale raportate prin situațiile financiare la 31.12.2023 și evidențierea eronată a unor creanțe bugetare;

- neînregistrarea unor sume în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului de stat, la momentul realizării lor etc.

(3) deficiențe privind activitatea de colectare a veniturilor bugetului general consolidat (persoane juridice și persoane fizice), de formare şi evidențiere a veniturilor bugetului de stat (pct. 5.II):

- neanalizarea riscului fiscal al contribuabililor, cu consecința reducerii eficienței ANAF de depistare a cazurilor de neconformare la declararea și plata obligațiilor fiscale;

- neexercitarea rolului activ al organului fiscal pentru identificarea și înregistrarea din oficiu a contribuabililor care au depășit plafonul de scutire TVA și nu și-au îndeplinit obligațiile de înregistrare în scopuri de TVA, de declarare a TVA și de plată;

- neidentificarea contribuabililor cărora le-a fost anulat codul de TVA, dar care au efectuat în continuare tranzacții, și care nu au depus Declarația 311 și nu au declarat TVA aferent tranzacțiilor efectuate în perioada în care codul de TVA era anulat;

- menținerea în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare a contribuabililor care au depășit plafonul legal de 4.500.000 lei etc.

(4) deficiențe privind îndeplinirea atribuțiilor de stabilire a riscului fiscal, selectare pentru inspecție fiscală, efectuare a inspecției fiscale, analiza rezultatelor obținute după efectuarea inspecției fiscale (pct. 5.II):

- nu se asigură eficacitatea administrației fiscale în gestionarea riscurilor de neconformare;

- riscul de a nu fi puse în aplicare obiectivele strategice ale ANAF de reducere a decalajului fiscal la principalele impozite și taxe;

- neidentificarea unor categorii de contribuabili care prezintă risc fiscal ridicat;

- neefectuarea de analize de risc și neprogramarea cu prioritate de controale inopinate/ inspecții fiscale la contribuabilii care au obiect de activitate comerț on-line și care prezintă neconcordanțe între informațiile declarate prin declarațiile fiscale, prin declarațiile recapitulative, prin declarațiile informative sau prin situațiile financiare anuale;

- neefectuarea analizei de risc fiscal asociat al contribuabililor care prezintă neconcordanțe între informațiile declarate prin declarațiile fiscale, prin declarațiile recapitulative, prin declarațiile informative sau prin situațiile financiare anuale;

- neefectuarea analizei de risc fiscal asociat al unor contribuabili care au beneficiat de rambursări de TVA soluționate cu control ulterior;

- neefectuarea de inspecții fiscale/ controale inopinate în vederea determinării stării de fapt fiscale la contribuabilii care au intrat în insolvență etc.

(5) deficiențe privind activitatea în domeniul prețurilor de transfer – activitățile de analiză de risc și inspecție fiscală impozit profit (pct. 5.II.):

- neanalizarea și nevalorificarea în unele cazuri a riscurilor asociate prețurilor de transfer în cazul relațiilor de afiliere, respectiv a tranzacțiilor efectuate între persoanele afiliate;

- lipsa unei evidențe a persoanelor aflate în relații de afiliere și care prezintă risc fiscal asociat prețurilor de transfer;

- situații de nerespectare a prevederilor legale și procedurale privind documentarea respectării principiului valorii de piață, sub rezerva efectuării unei analize prealabile de risc fiscal asociat prețurilor de transfer etc.

(6) deficiențe privind activitatea de soluționare a cererilor de rambursare a TVA – persoane fizice și persoane juridice înregistrate (pct. 5.II.):

- rambursarea cu întârziere a TVA;

- situații de nerespectare a prevederilor legale referitoare la rambursarea TVA;

- afectarea activității de analiză a riscurilor fiscale ale contribuabililor, cu impact asupra capacității de detectare și efectuare a inspecției fiscale în cazurile de neconformare voluntară la declararea și plata impozitelor și taxelor datorate bugetului general consolidat;

- nerespectarea conținutului actelor de control;

- nerespectarea prevederilor legale privind termenul de finalizare a inspecției fiscale etc.

(7) deficiențe privind activitatea de colectare creanțe bugetare din TVA și impozit profit (pct. 5.II.):

- două situații de neînscriere la masa credală a unor creanțe fiscale, identificate din verificările efectuate la:

- DGAMC, în cazul neînscrierii creanței la masa credală pentru contribuabilul xxx,

potrivit Deciziei civile nr. 261A/28.05.2024, definitivă, pentru valoarea creanțelor fiscale de 4.442.255 lei nu au fost prezentate toate documentele solicitate de instanța de judecata;

- DGRFP Craiova – AJFP Vâlcea în dosarul de insolvență al xxx, valoarea creanțelor

fiscale de 2.678.742 lei, întrucât DGAMC nu a efectuat toate demersurile necesare pentru asigurarea înscrierii tuturor creanțelor la masa credală – la data de 1 ianuarie 2022 contribuabilul a fost transferat din administrarea DGAMC la AJFP Vâlcea;

- cazuri de nerecuperare de către organul fiscal a tuturor creanțelor bugetare datorate de contribuabili;

- situații de nerespectare a condițiilor legale privind acordarea sau menținerea în vigoare a înlesnirilor la plată;

- nerespectarea tuturor condițiilor legale privind instituirea restructurărilor obligațiilor bugetare restante pentru unii agenți economici aflați în dificultate financiară etc.