• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 27 Octombrie 2021

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 16 August , 2021

Putem opri măcelul de pe șosele?

România are, din întreaga Europă, cea mai mare mortalitate pe șosele! Iar această statistică neagră s-a menținut chiar și anul trecut, în pandemie. Din păcate, și județul nostru a avut parte de câteva accidente rutiere șocante, în care și-au pierdut viața în special tinerii. Cum s-a ajuns aici și, mai ales, ce se poate face pentru a opri măcelul de pe șosele.

Stăm prost la capitolul drumuri și autostrăzi și conducem și mai prost. De câțiva ani, țara noastră se află pe primul loc în Europa la mortalitate pe șosele. Iar statisticile demonstrează că tinerii sunt cei care produc cele mai multe accidente grave. De alt­fel, accidentele rutiere se nu­mără printre principalele cauze ale morții în rândul tinerilor. Statisticile sunt dure și ar trebui să genereze o dezbatere serioasă pe tema măsurilor care trebuie luate.

Potrivit celui mai recent „Buletin al siguranței rutiere“ editat de Poliția Română, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au fost vinovați de producerea a 13% dintre accidentele rutiere grave, deși această categorie de vârstă are o pondere de 7% din totalul popu­lației la nivel național. Situa­ția se explică prin prezența mare în trafic a tinerilor, comparativ cu alte categorii de vârstă, în condițiile în care aceștia sunt lipsiți de expe­riență și nu au capacitatea de a percepe și de a gestiona corect pe­ri­colele din trafic.

Tinerii din categoria 18-20 de ani au avut cea mai ridicată rată de vinovăție, de aproape două ori mai mare decât cea a conducă­torilor cu vârste cuprinse între 21 și 30 de ani. Începând cu 31 de ani, rata de vinovăție scade cu aproape 50%. Cele mai multe accidente rutiere produse din vina tinerilor au avut loc în weekend: sâmbăta și duminica (aproape 35%).

Numărul de morți și răniți grav a înregistrat, de asemenea, cea mai mare va­loare în weekend: 36% din total.  În 28,3% din totalul accidentelor provocate din vina principală și secundară a tinerilor între 18 și 24 de ani, conducătorii obținuseră carnetul de conducere de mai puțin de un an. Un număr ridicat de accidente a fost provocat și de șoferii cu vechime de un an sau doi ani, au precizat repre­zentanți ai Poliției. Riscul de provocare a unui accident rutier grav scade vizibil, o dată cu creșterea experienței la volan, se mai arată în raport.
Analiza evoluției pe ore a accidentelor grave produse de tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani a arătat o creștere a numă­rului de evenimente rutiere în partea a doua a zilei, precum și pe timpul nopții.  În ceea ce privește modul de producere a accidentelor provocate din vina principală a tinerilor între 18 și 24 de ani, cea mai mare pondere a avut-o lovirea unui obstacol în afara carosabilului (21%), ur­mată de lovirea unui pieton (19%).
De asemenea, analiza indică o suprareprezentare a tinerilor în accidentele provocate prin coliziune urmată de incendiu, coliziune urmată de răsturnare, coliziune vehicul în staționare, lovire obstacol în afara carosabilului, lovire obstacol pe carosabil, răsturnare și acvaplanare.
Cele mai multe accidente provocate de tineri au avut drept cauză principală viteza neadaptată la condițiile de drum. Neadaptarea vitezei este consecința producerii a peste 33% din totalul accidentelor provocate de tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani. Comparativ cu celelalte categorii de condu­că­tori auto, nu s-au constatat dife­rențe semnificative în ceea ce privește ierarhia cauzelor care au dus la producerea accidentelor rutiere.
Tocmai din aceste motive, majoritatea țărilor europene, dar și SUA sau Canada au impus restricții suplimentare șoferilor începători, pentru a reduce riscul producerii de accidente.  
De exemplu, în Germania, dacă trec testul scris, candidații la examenul auto primesc un certificat care le permite să șofeze doar pe teritoriul Germaniei în primul an. De asemenea, în primele 12 luni, șoferii trebuie să fie însoțiți de o persoană care are vârsta de cel puțin 30 de ani şi cinci ani de experiență la volan. Și în Italia, în primele 5 luni, șoferii începători nu au voie să conducă pe autostradă şi trebuie să aibă alături un alt șofer cu experiență.
În Ungaria, viitorii șoferi trebuie să treacă două examene practice: unul în poligon, altul în trafic. Iar primii doi ani la volan sunt considerați perioadă de probă, când șoferii au o serie de restricții, cum ar fi interdicția de a remorca alte vehicule.
Americanii se urcă la volan de la 16 ani şi trebuie să parcurgă trei etape. În stadiul de începători, șoferii trebuie să fie însoțiți în per­manență, iar la final sunt obli­gați să treacă un examen. În stadiul intermediar, ei nu mai au ne­voie de însoțitor, dar au restricții de circulație în condiții de risc sau pe timp de noapte. Abia după aceea americanii obțin un permis auto cu drepturi depline. Auto­ritățile au impus aceste reguli pentru a reduce nu­mărul accidentelor rutiere provocate de tineri.
Tot de la 16 ani conduc şi cana­die­nii, dar aici legislația se con­cen­trează mai mult pe experiență decât pe vârsta viitorului șofer. Sunt două nivele, care durează doi ani, până la obținerea permisului propriu-zis. La primul nivel, șo­ferul nu poate conduce singur, nu poate lua în mașină alți pasageri în afară de însoțitor şi nu poate conduce noaptea.
În România, restricțiile pentru șo­ferii începători sunt mult mai rela­xate, printre acestea nu­mă­­rându-se semnul începătorului sau viteza cu 20 de km/oră mai mică decât limita impusă celor­lalți șoferi. Accidentele grave din ultima perioadă demonstrează, însă, că e nevoie de măsuri suplimen­tare.


Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.