• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 30 Iulie 2021

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 7 Decembrie , 2020

Prognoză sumbră: În următorii 50 de ani,populația Maramureșului va scădea cu o treime

Vom fi tot mai puțini și mai bătrâni! Prognozele Institutului Național de Statistică pe următorii 50 de ani sunt sumbre! Populația României s-ar putea reduce la jumătate. Iar declinul și îmbătrânirea populației va produce un efect în lanț, în toate domeniile. Nici pentru Maramureș, prognozele nu sunt mai optimiste: populația s-ar reduce cu peste 30% în următoarea jumătate de secol. Practic, e ca și cum municipiul Baia Mare ar dispărea de pe hartă I Mai mult, populația activă va scădea semnificativ.

 

Din 2015, un județ de mărirea Maramureșului a dispărut de pe harta țării. Populația Româ­niei se află într-un regres drastic. Iar prognozele pe următorii 50 de ani sunt sumbre. Recent, Institutul Național de Statistică a realizat un studiu care prezintă cinci variante în ceea ce priveşte evoluţia popu­la­ţiei, cea mai plauzibilă fiind varianta medie, conform căreia Ro­mâ­nia ar urma să aibă, în anul 2070, o populaţie rezidentă de 13,2 milioane locuitori.
Deja, acest trend descendent se
ve­de. Populaţia rezidentă a Româ­niei înregistrată la 1 iulie 2019 a fost de 19.370,4 locuitori, adică cu 451,9 mii persoane mai puțin decât în 2015. Schimbările care au avut loc în dinamica populaţiei rezidente sunt rezultatul direct al tendinţelor înregistrate la nivelul fenomenelor demografice: natalitatea, mortalitatea şi migraţia internă şi externă.
În ceea ce priveşte structura popu­laţiei rezidente pe sexe, populaţia feminină continuă să fie predo­minantă, ponderea ei în totalul populaţiei scăzând foarte uşor de la 51,2% (2015) la 51,1% (2019).
La 1 iulie 2019, raportul de masculinitate a fost de 95,8 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin (faţă de 95,5 persoane de sex masculin în 2015). Comparativ cu anul 2015, în anul 2019 se remarcă o diminuare a po­pulaţiei rezidente în mediul urban (cu -2,0%), cât şi în cel rural (cu -2,6%).
Structura pe vârste a populaţiei re­zidente poartă amprenta carac­te­ristică a unui proces de îmbătrânire demografică, cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea segmentului po­pulaţiei tinere (0-14 ani). Creş­terea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (65 de ani şi peste). Astfel, la 1 iulie 2019 po­pulaţia tânără de 0-14 ani a scăzut cu 45,0 mii persoane în comparaţie cu 1 iulie 2015, iar populaţia vârst­nică de 65 de ani şi peste a crescut cu 225,2 mii persoane în aceeaşi perioadă.
În perioada 2015-2019, ponderea populaţiei tinere, de 0-14 ani, în totalul populaţiei rezidente a crescut de la 15,5% (în anul 2015) la 15,7% (în anul 2019), în timp ce creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 de ani şi peste, în total populaţie a fost mai accentuată, de la 17,2% (în anul 2015) la 18,7% (în anul 2019).
La 1 iulie 2019, populaţia adultă (15-64 ani) s-a diminuat cu 632,0 mii persoane faţă de anul 2015, ponderea populaţiei active reducându-se de la 67,3% (2015) la 65,6% (2019).
În profil teritorial, în anul 2019 faţă de anul 2015, populaţia rezi­dentă a înregistrat cele mai mari scăderi, de peste 5,0%, în judeţele: Teleorman (-7,5%), Brăila (-5,9%), Mehedinţi, Olt şi Tulcea (fiecare cu câte -5,6%) şi în judeţul Buzău (-5,2%). La polul opus, cea mai mică scădere s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (-0,9%).
Populaţia rezidentă a crescut în judeţele: Sibiu (0,2%), Braşov (0,3%), Iaşi (0,6%), Cluj (1,0%), dar cea mai importantă creştere
s-a înregistrat în judeţul Ilfov (11,1%), adică în județele cu eco­nomie mai dezvoltată.

Potrivit studiului: „În anul 2015, persoanele adulte (15-64 ani) au fost bine reprezentate în zonele dezvoltate din punct de vedere economic, cu ponderi peste 70% în Municipiul Bucureşti, Timiş şi Ilfov şi de peste 68% în alte 9 ju­deţe: Argeş, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Gorj, Maramureş, Si­biu şi Satu-Mare. În anul 2019, în niciun judeţ populaţia adultă (15-64 ani) nu depăşea 70% şi avea ponderi de peste 68% numai în 3 judeţe: Ilfov (69,5%), Timiş (69,3%), Gorj (68,4%) şi în Municipiul Bucureşti (68,1%).
În anul 2019, faţă de anul 2015, ponderea persoanelor de vârstă ac­tivă (15-64 ani) s-a diminuat în toa­te judeţele. În anul 2019 cele mai scăzute ponderi ale populaţiei adulte (sub 64,0%) s-au înregistrat în judeţele Bacău, Buzău, Călăraşi, Ialomiţa, Neamţ, Sălaj, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea.
Ponderea populaţiei vârstnice a crescut, în perioada 2015-2019, în toate judeţele. Dacă în anul 2015 ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste a oscilat între 12,9% (în Ilfov) şi 24,9% (în Teleorman), în anul 2019 variaţia a fost între 13,5% (în Ilfov) şi 26,8% (în Teleorman).
Populaţia tânără (sub 15 ani) a înregistrat, în anul 2019, ponderi mai ridicate în unele judeţe din Nord-Estul ţării (cu ponderi de peste 18% în Iaşi Suceava şi Vaslui), judeţe caracterizate de o fertilitate mai mare. La polul opus se aflau unele judeţe din Sud-Est, Sud-Mun­tenia, Sud-Vest Oltenia şi Ves­tul ţării (Brăila, Teleorman, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea, Caraş-Severin şi Hunedoara), care au avut cele mai scăzute ponderi ale populaţiei tinere, cu ponderi sub 14,0%, dar şi cu un nivel scă­zut al natalităţii”.
Potrivit studiului, din 2015 până în 2019, populația Maramureșului a scăzut cu aproape 10.000 de lo­cu­itori.

 

E ca și cum trei comune ar fi fost șterse de pe hartă. De asemenea, a scăzut populația activă și categoria de vârstă 0-14 ani, cu 1/2 procente. În schimb, a crescut ponderea po­pulație de peste 65 de ani, de la 15,5% în 2015, la 17, 3% în 2019. Iar prognozele pe termen mediu sunt sumbre. Dacă în 2019 județul nostru avea o populație de 459.678 de locuitori, în 2040 ar urma să aibă 403.455 locuitori, iar în 2070 doar 301.314 locuitori. În procen­te, asta înseamnă o scădere cu 34,5%. Adică 158.364 de locui­tori în minus, cam cât numără popula­ția Băii Mari.
Dacă vorbim de ponderea grupelor de vârstă, în următorii 50 de ani cel mai mult va scădea categoria de populație activă, cu circa 10 pro­cente, și va crește populația de peste 65 de ani, la aproape o tre­ime din totalul populației.
Datorită creșterii speranței de via­ță, aproape se va dubla ponderea populației peste 80 de ani.
În prezent, Europa are cea mai ma­re pondere a populaţiei de 60 de ani şi peste (25,3%), iar cea mai mi­că pondere (de 5,5%) a popu­laţiei vârstnice (60 de ani şi peste) a fost înregistrată în Africa. Până în 2050, la nivel global, ponderea populaţiei de 60 de ani şi peste va creşte la 35% în Europa, 28% în America de Nord, 25% în America Latină şi Caraibe, 24% în Asia şi la 23% în Oceania. În Africa, po­pulaţia de 60 de ani şi peste aproa­pe îşi va dubla ponderea (ajungând la 9%). Populaţia de 80 de ani şi peste se va tripla, ajungând de la 143,1 milioane locuitori în anul 2019 la 426,4 milioane locuitori în anul 2050. Îmbătrânirea populaţiei este un re­zultat important al progresului social obţinut în diferite domenii: me­dicină, calitatea vieţii, reducerii mortalităţii în special la persoanele vârstnice, creşterea duratei medii a vieţii. În acelaşi timp, modificarea structurii populaţiei este deter­minată de scăderea semnificativă a natalităţii.
Populaţia tânără de 0-14 ani a înregistrat, în anul 2019, o pondere de 25,6% din populaţia mondială.
Africa a înregistrat cea mai mare pondere a populaţiei tinere (de 40,6% din populaţia totală a
continentului), urmată de America Latină şi Caraibe cu 24,2% şi de Asia și Oceania cu 23,7% fiecare. La polul opus se situează Europa cu o pondere de numai 16,1% a po­pulaţiei tinere din totalul po­pu­laţiei europene.
ONU estimează că în anul 2050, ponderea populaţiei de 0-14 ani va scădea la 21,1%, iar în anul 2100 la 17,4% din populaţia Terrei.
 

 

Variantele optimistă şi pesimistă marchează limita superioară şi cea inferioară a zonei în care proiectările au cea mai mare probabilitate de realizare
 

În varianta optimistă, nivelul ratei fertilităţii în profil teritorial ar urma să înregistreze creşteri,
ajungând, în anul 2050, la valori cuprinse între 1,45 şi 2,56 copii la o femeie de vârstă fertilă, iar în anul 2070 între 1,50 şi 2,61 copii la o femeie de vârstă fertilă, la început mai uşor, pe seama naşterilor amânate de generaţiile de peste 26 ani, iar apoi, datorită creşterii fertilităţii generaţiilor tinere, rata totală a fertilităţii ar evolua ascendent către nivelul de înlocuire a generaţiilor.
Reducerea mortalităţii pe vârste se va produce treptat, în funcţie de nivelul pe care îl înregistrează în prezent, astfel încât, la nivelul fiecărui judeţ, durata medie a vieţii va oscila în anul 2070 între 77 ani şi 85 ani pentru bărbaţi şi între 85 ani şi 91 ani pentru femei.
În varianta pesimistă, rata totală a fertilităţii la nivel judeţean ar urma să scadă uşor până în anul 2050, înregistrând valori cuprinse între 1,15 şi 2,26 copii la o femeie de vârstă fertilă, iar în anul 2070 între 1,1 şi 2,21 copii la o femeie de vârstă fertilă. Speranţa de viaţă în profil judeţean va oscila în anul 2070 între 72 ani şi 80 ani pentru bărbaţi şi 80 ani şi 86 ani pentru femei.
În varianta medie, valorile medii ale principalelor fenomene demografice înregistrate în perioada 2016-2019, au stat la baza ipotezelor de lucru pentru fiecare judeţ. Dezvoltarea în ritmuri diferite a zonelor ţării şi existenţa disparităţilor teritoriale în nivelurile fenomenelor demografice se vor menţine. Rata fertilităţii în profil judeţean ar urma să înregistreze o uşoară creștere până în anul 2070. Speranţa de viaţă în profil teritorial în anul 2070 va fi cuprinsă între 74-82 ani pentru bărbaţi şi 82-88 ani pentru femei.
Varianta intermediară reprezintă varianta în care rata fertilităţii în profil judeţean ar urma să înregistreze, în anul 2050, valori cuprinse între 1,50 şi 2,60 copii la o femeie de vârstă fertilă şi în anul 2070 valori cuprinse între 1,60 şi 2,70 copii la o femeie de vârstă fertilă. Speranţa de viaţă pe judeţe, în anul 2070, pentru bărbaţi va fi cuprinsă între de 75 ani şi 83 ani, iar pentru femei va fi cuprinsă între 83 ani şi 90 ani.
Soldul negativ al migraţiei internaţionale la nivel judeţean se apreciază că se va reduce treptat până în anul 2070. În toate variantele de proiectare, cu excepţia variantelor constante și optimiste, s-a utilizat aceeaşi ipoteză de lucru privind soldul migraţiei interne şi internaţionale. În cazul variantei optimiste s-a anticipat o reducere a soldului negativ al migrației internaţionale la nivel județean până în anul 2050, iar până în anul 2070 fiecare județ va înregistra un spor pozitiv.
 

 

Evoluţia populației la nivel mondial

Populaţia Terrei a ajuns la aproape 7,7 miliarde locuitori în anul 2019. Conform raportului din anul 2019 „World Population Prospects: The 2019 Revision” întocmit de Divizia pentru Populaţie din cadrul Departamentului pentru Afaceri Econo­mice şi Sociale al ONU, populaţia estimată a lumii va fi, în anul 2050, de aproape 9,7 miliarde persoane, iar în anul 2100 populaţia prognozată va ajunge la 10,9 mi­liarde locuitori. Populaţia lumii va creşte, anual, în medie, cu aproximativ 38,5 milioane locuitori.
Jumătate din creşterea populaţiei până în anul 2050 va proveni din nouă ţări: India, Nigeria, Pakistan, Republica Democratică Congo, Etiopia, Tanzania, Indonezia, Egipt și SUA. Până în 2050, şase ţări africane vor face parte din topul primelor 20 de ţări cu cei mai mulţi locuitori. În schimb, raportul ONU menţionează că ţările din Europa, ca urmare a menţinerii ratelor de fertilitate sub nivelul de înlocuire (de circa 2,1 născuţi-vii la o femeie), vor înregistra scăderi până în anul 2050 ale numărului populaţiei. Europa de Est va fi cea mai afectată de această tendinţă demografică, numărul locuitorilor putând scădea cu peste 38% în România, Polonia, Ucraina, Bulgaria și Republica Moldova.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.