PNRR - de la dezvoltare la ruină. Sute de proiecte cu fonduri europene suspendate

Alexandra CRISTIAN

Românii plătesc mai mult, dar primesc mai puțin. În loc de spitale moderne și drumuri noi, au parte de promisiuni abandonate și proiecte suspendate. PNRR-ul intră în criză.

Taxe mai mari, zero dezvoltare

Pe lângă problemele economice cu care românii se confruntă din cauza taxelor și impozitelor mărite în această vară, aceștia trebuie să suporte acum și lipsa investițiilor, din cauza tăierilor masive din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Deși România nu a fost niciodată fruntașă la capitolul dezvoltare, decalajele au început să devină tot mai vizibile față de țările vestice, iar cireașa de pe tort anul acesta este că PNRR intră într-o fază de criză. Cu doar un an înainte ca Bruxelles-ul să încheie Planul Național de Redresare și Reziliență, Guvernul Bolojan suspendă proiecte de sute de milioane de euro, din cauză că acestea nu au fost demarate sau au un grad de execuție în proporție de sub 30%. Astfel că premierul Ilie Bolojan a cerut ministerelor și primăriilor din toată țara o listă a proiectelor care mai pot fi realizate până în august anul viitor, termen limită până la care mai sunt disponibile fondurile de la Bruxelles, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„După clarificarea tuturor aspectelor care ţin de aceste proiecte, printr-o altă ordonanţă care va fi publicată, vom reglementa asigurarea finanţărilor”, a transmis Ilie Bolojan.

Prețul real pe care îl plătesc românii? Spitale și drumuri neterminate, lipsă acută de dezvoltare locală și regională, dar mai ales o lipsă profundă de credibilitate în clasa politică, care în ultimii ani s-a accentuat și mai mult, lucru care s-a reflectat direct în rezultatele alegerilor de anul trecut.

Promisiuni abandonate și proiecte de 25 de miliarde de euro suspendate

Fiecare minister și primărie trebuie să prezinte o listă de proiecte viabile, care au un avans de peste 30%, dar și cu acelea care ar putea fi gata în mod realist până în luna august 2026. Până acum au rămas doar două ministere care gestionează fonduri PNRR, care nu au finalizat aceste memorandumuri, anume Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării.

„Se va termina această adoptare a memorandumurilor săptămâna viitoare, când va fi dedicată o conferință de presă specială acestui subiect, pentru că Ministerul Fondurilor Europene va elabora așa-numitul tablou de bord, adică toate proiectele care vor continua să fie finanțate din PNRR. Pentru că ce au făcut aceste memorandumuri, practic? Au stabilit care sunt proiectele finanțate prin PNRR, care vor continua să aibă această finanțare, pentru că au toate șansele, există garanția chiar că ele se vor finaliza până în august anul viitor, când trebuie să se încheie tot ce este finanțat din PNRR”, a declarat Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Restul proiectelor, rămase doar pe hârtie sau care au un stadiu de execuție sub 30%, vor fi suspendate. Vorbim despre investiții de 25 de miliarde de euro care vor rămâne doar la stadiul de declarații politice și promisiuni, însă care puteau face o diferență majoră în ceea ce privește dezvoltarea țării noastre.

Așadar, România pierde mai mult decât miliarde de euro. Odată cu ele pierde și oportunitatea unică de a recupera o parte din decalajele pe care le are față de Europa de Vest la capitolul dezvoltare.

Românii, victimele stagnării

PNRR trebuia să fie motorul modernizării. În schimb, a devenit un nou exemplu de promisiuni goale, incompetență și timp irosit. Așa cum ne-au obișnuit deja politicienii noștri, românii sunt victimele stagnării – plătesc taxe mai mari, dar primesc mai puțin. Spitalele rămân doar pe hârtie, autostrăzile se blochează în stadiul de șantier abandonat, iar școlile continuă să funcționeze cu toalete în curte și fără dotări moderne.

Recent, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat lista proiectelor din PNRR care pierd bani, care sunt eliminate complet și care se mută de pe componenta de împrumuturi pe cea de granturi, adică primesc bani europeni nerambursabili.

Proiecte mutate din zona de împrumut în cea de granturi

Cele mai importante modificări au fost făcute în ceea ce privește proiectele de infrastructură, anume: investiții în valoare de 2,169 miliarde de euro, care au fost inițial planificate să fie construite cu împrumuturi, au fost mutate pe zona de grant, adică vor primi finanțare nerambursabilă din partea UE. Proiectele cuprinse prevăd realizarea unor loturi și segmente din Autostrada Moldovei A7.

Alte investiții majore care se mută din împrumut în grant prevăd instituirea unui fond pentru Valul Renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit. Acest proiect avea inițial un buget alocat de 2,17 miliarde euro, iar acum va avea alocate fonduri cu 256 de milioane de euro mai puțin, însă din fonduri nerambursabile.

Proiectul privind digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului, cu o valoare de 234 milioane de euro, se mută complet din componenta de împrumut în cea de grant.

În total, proiecte cu o valoare de 5,6 miliarde de euro se mută de pe împrumuturi pe granturi.

Avem și proiecte mutate din zona de grant către componenta de împrumuturi. Schema de acordare a voucherelor pentru accelerarea instalării de capacități de energie regenerabilă în cadrul gospodăriilor individuale, proiect care avea o alocare inițială de 610 milioane de euro din PNRR, o finanțare de 305 milioane de euro se mută pe împrumuturi.

O altă alocare importantă, în valoare de 259,88 milioane de euro, pentru proiectul „Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice - I2.1 Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice (19 spitale) și I2.2 Echipamente și aparatură medicală” se mută de pe partea de grant către componenta de împrumut.

Și pentru proiectul „Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi”, 52,96 milioane de euro, din cei 425 alocați inițial pe grant, se mută pe componenta împrumut.

Proiectul privind „Construirea, echiparea și operaționalizarea a unui număr de 110 de creșe” a avut alocată inițial suma de 230 milioane de euro din fonduri nerambursabile, iar acum 62,72 milioane de euro au fost mutați pe partea de împrumut, restul rămânând tot pe grant.

În total, 2,8 miliarde de euro se mută de pe granturi pe împrumuturi.

Cele mai mari tăieri - sănătate și infrastructură

Domeniile pentru care avem cea mai mare nevoie de investiții au și cele mai mari pierderi odată cu suspendarea proiectelor finanțate prin PNRR.

Cel mai bun exemplu în acest sens ar fi construirea prin PNRR a celor 24 de spitale promise inițial, care astăzi au rămas doar... opt, iar trei dintre acestea ar urma să fie gata până la începutul anului viitor, conform declarațiilor făcute de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.

O altă reformă din domeniul medical care va suferi tăieri de fonduri este „Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice (19 spitale)”. Proiectul, care avea inițial un buget din granturi (finanțare nerambursabilă) de 1,047 miliarde de euro, va suferi o tăiere de buget de 511 milioane de euro, iar 259,8 milioane de euro se mută din grant în împrumut.

De asemenea, se elimină complet proiectul „Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină - Implementarea sistemului de telemedicină”, finanțat inițial cu 100 de milioane de euro din grant.

O altă investiție eliminată la capitolul sănătate este „Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești - Unități medicale mobile”, care inițial a fost finanțată din grant cu 4,2 milioane de euro. Pentru reforma infrastructurii medicale prespitalicești rămân însă 80,2 milioane de euro din grant pentru realizarea de „Unități de asistență medicală ambulatorie – 30 unități”, iar pentru realizarea Centrelor comunitare integrate (nou-construite/renovate și dotate, inclusiv cu personal adecvat) – 200 unități, se taie 29,34 milioane de euro din alocarea inițială în valoare de 40,20 milioane de euro din grant, astfel că mai rămân doar 10,85 milioane de euro pentru acest proiect. De asemenea, de la investiția privind cabinetele de planificare familială se taie 4,98 milioane de euro, proiect care era inițial a fost finanțat cu suma de 7 milioane de euro din granturi.

Alte proiecte de la capitolul sănătate, în valoare de peste 4 miliarde de lei, care pierd finanțarea prin PNRR sunt:

-          Construcția de secții de obstetrică și ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie, beneficiar județul Arad;

-          Realizare pavilion nou medicină operațională-politraumă, drum acces și rețele în cazarma 646 Brașov, beneficiar Ministerul Apărării Naționale;

-          Construire centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, beneficiar Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București;

-          Extinderea aripilor A1, A4 A Spitalului Universitar de Urgență București cu regim de înălțime Sth+P+3e/ Sth+P+6e, amenajări parcări exterioare, beneficiar Spitalului Universitar de Urgență București;

-          Policlinica municipală, specializarea cardiologie și oncologie, Constanța – spital nou, beneficiar Primăria Constanța;

-          Construire sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, județul Neamț, cu funcțiuni și tehnologii inovative pentru protejarea climei și digitalizare, beneficiar județul Neamț.

Una din cele mai mari tăieri este și în zona de infrastructură feroviară. Proiectul privind „Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare” avea o finanțare din granturi de 3,24 miliarde de euro, din care 1,36 miliarde de euro se taie, iar 1,87 miliarde de euro se mută pe împrumuturi.

Proiectul privind „Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale” este de asemenea afectat. Grantul inițial de 338 milioane de euro se reduce cu 169 de milioane de euro.

Se elimină complet finanțarea de 300 de milioane de euro pentru implementarea proiectului „Creșterea eficienței energetice a clădirilor publice”.

Se taie 21 de milioane de euro de la cartea de identitate electronică și semnătura digitală, proiect finanțat din granturi cu suma inițială de 150 milioane de euro.

Alte 93,06 milioane de euro sunt tăiate de la realizarea a 2.404 km de piste pentru biciclete. Proiectul era finanțat inițial cu împrumuturi totale de 247,5 milioane de euro.

Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi, finanțată cu grant de 425 milioane de euro, se reduce o finanțare din grant de 162,8 milioane de euro, în timp ce o finanțare de 52,96 milioane de euro se mută pe împrumuturi, astfel că bugetul final al proiectului va fi de 209,14 milioane de euro.

Proiectul privind realizarea unui lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice, finanțat cu împrumut de 280 de milioane de euro, se taie o finanțare de 150 milioane de euro, în timp ce 80 de milioane de euro se mută din împrumuturi în granturi.

Concluzie: România bate pasul pe loc

În ultimii patru ani, România a pus pe hârtie proiecte de investiții în valoare de 47 de miliarde de euro, dar a rămas cu mai puțin de 22 de miliarde de euro, bani europeni pe care i-ar putea încasa în total la încheierea PNRR în august 2026.

Cel mai trist lucru este faptul că vedem clar cum țara noastră bate pasul pe loc. Deși, dacă cei mai optimiști dintre noi privesc în urmă, la România de acum 35 de ani, putem spune că țara noastră a evoluat extrem de mult, însă nu atât de mult pe cât ar fi putut. Avem o țară atât de frumoasă, cu un potențial de dezvoltare uriaș, însă lipsa de viziune, birocrația și nepăsarea clasei politice au făcut ca România să rateze încă o dată șansa de a valorifica oportunitatea oferită de fondurile europene și de a recupera decalajele față de Vest.

Astăzi, România este într-o situație mai mult decât delicată din toate punctele de vedere: social, economic și politic, iar țara noastră pierde încă o dată șansa unei renașteri reale.

La final nu ne rămâne decât întrebarea: alți 35 de ani vor fi suficienți pentru ca țara noastră să recupereze decalajele față de Vest sau generațiile viitoare vor continua să suporte aceleași lipsuri, promisiuni neîndeplinite și stagnare care ne-au marcat până acum?