Pensiile speciale vor fi eliminate, iar în primării se taie posturi. Cum arată decizia CCR, dar și ordonanța privind reforma administrației publice

Alexandra CRISTIAN

După mai bine de două luni de analiză și cinci amânări, judecătorii Curții Constituționale au stabilit că legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, adoptată de Guvernul României prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului, respectă prevederile Constituției.

Tot zilele acestea, și Coaliția de guvernare a ajuns la unanimitate pe proiectul privind reforma administrativă și pe pachetul de relansare economică. S-au stabilit reduceri de posturi în primării, măsuri de sprijin la plata impozitului pe proprietate pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, dar și măsuri pentru descentralizare și creșterea capacității administrative.

Reforma pensiilor magistraților

Curtea Constituțională a respins, săptămâna trecută, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe modificarea unor legi privind pensiile magistraților. Prin urmare, judecătorii Curții au decis, după cinci amânări consecutive, că legea care taie pensiile și mărește vârsta de pensionare a magistraților este constituțională. Cu toate acestea, în lipsa promulgării, România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Reforma pensiilor magistraților este un pas esențial spre corectarea inechităților care au afectat încrederea oamenilor în stat. Am luptat pentru principiul că privilegiile nejustificate nu își au locul într-un sistem public. Nu ne mai permitem să pensionăm oameni în deplinătatea forței fizice și intelectuale la 50, 51 sau 52 de ani. În luna martie, vom veni cu un proiect de lege care va continua corecțiile. Într-un stat democratic, respectul față de magistrați este o piatră de temelie. Nu am nicio îndoială că în urma acestei reforme, acest respect nu doar că nu va fi știrbit, ci, dimpotrivă, va fi consolidat. Reforma pensiilor magistraților are și o componentă financiară – cele 230 de milioane de euro aferente jalonului din PNRR. Imediat ce legea va fi promulgată, vom continua toate demersurile pentru a evita pierderea banilor”, a fost mesajul premierului Ilie Bolojan, după decizia CCR. 

Cum vor fi afectate beneficiile magistraților conform proiectului de lege

Vârsta de pensionare: 

-          etapizată până la 65 ani (aliniată sistemului public);

-          instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;

-          instituirea condiției de vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani (25 de ani în magistratură);

-          creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați.

Cuantum pensie:

-          55% din media brută a ultimelor 60 luni (indemnizații + sporuri contributive), plafonat la 70% din ultimul salariu net.

Aplicabilitate: Judecători, procurori, asistenți ÎCCJ/CCR, personal auxiliar instanțe/parchete.

Tranziție: 15 ani de la intrarea în vigoare, adică după promulgare, cu recalcul retroactiv pentru pensionarii actuali.

Aceste ajustări au fost incluse pentru a răspunde angajamentelor asumate de România în relația cu instituțiile europene, în contextul reformei pensiilor speciale.

Ce transmite CCR în comunicatul oficial

Potrivit comunicatului de presă, Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

• legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
• eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr. 467 din 2 august 2023, paragraful 157;
• cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

„ Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art. 114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art. 147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 467/2023.

Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcție, vechime şi grad profesional nu încalcă art. 147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 467/2023.

Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr. 873/2010, nr. 900/2020 și nr. 467/2023.

De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare”, se mai arată în comunicatul CCR.

Ce se întâmplă cu banii blocați din PNRR

Reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, inclus în cererea de plată numărul trei, trimisă în decembrie 2023. Jalonul privind reforma pensiilor speciale, în valoare de 231 de milioane de euro, a fost însă suspendat în luna mai 2025.

Drept urmare, România a avut termen să remedieze deficiențele indicate de Comisia Europeană, inclusiv jalonul privind reforma pensiilor speciale, până la data de 28 noiembrie 2025.

Având în vedere că România a întârziat mai bine de două luni cu îndeplinirea reformei pensiilor speciale, încă nu se știe dacă țara noastră va mai primi sau nu cei 231 de milioane de euro din PNRR.

„Ceea ce vă pot spune este că odată ce punem această dovadă pe masă, primul lucru important este vedem cum o facem în așa fel încât Comisia Europeană să o ia în calcul. Din punctul meu de vedere, eu voi depune toate eforturile diplomatice, și formale, și informale, ca să afirm că reforma a fost îndeplinită. Nu vă pot răspunde dacă recuperăm banii, pentru că știm că discutăm de o întârziere de peste două luni peste data limită de 28 noiembrie, care era după o suspendare de șase luni din regulament. Deci, suntem mult cu termenul depășit”, a transmis ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.

Încă se așteaptă promulgarea legii

În lipsa promulgării legii de către președintele Nicușor Dan, nu există baza formală pentru a demonstra Comisiei Europene că reforma a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial.

„Evident, dovada de care avem nevoie este promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan și în momentul în care avem această promulgare în Monitorul Oficial, o vom trimite formal, deci oficial, ca dovadă, adițional față de elementele pe care le-am avut până acum. În sfârșit putem să punem și noi pe masă dovada îndeplinirii reformei așa cum ne-am asumat”, a mai explicat Dragoș Pîslaru.

Reforma administrației publice

După mai bine de jumătate de an în care opinia publică a fost martora unei confruntări care a avut loc în interiorul Coaliției de guvernare, în care miza a fost pachetul de măsuri privind reforma administrației publice, Executivul a ajuns oficial la un acord final atât pe reforma administrației, cât și pe pachetul de relansare economică, pe reducerea cotelor de impozitare a clădirilor mai vechi de 50 de ani, dar și pe micșorarea impozitelor pe proprietate pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.

Săptămâna trecută, mai exact în 18 februarie, Guvernul a publicat un proiect de ordonanță de urgență care propune măsuri de reorganizare a felului în care funcționează administrația publică din România atât la nivel central, cât și local. Pachetul legislativ se bazează pe Programul de Guvernare 2025-2028 și pe recomandările Comisiei Europene, de reducere a deficitul bugetar de la 7,9% din PIB la sub 3% până în 2031.

            Ce tăieri vor fi în administrație

Reforma administrației și pachetul de relansare economică, menite să eficientizeze funcționarea aparatului local, central și să stimuleze economia au fost adoptate săptămâna aceasta, în ședința de Guvern din 24 februarie, prin două ordonanțe de urgență. Inițial, ședința de Guvern a fost amânată cu câteva ore din cauza lipsei avizelor Consiliului Economic și Social și Consiliului Legislativ.

„Am adoptat două ordonanțe importante: cea privind relansarea economică și cea privind reforma în administrație. Având în vedere faptul că cea privind relansarea economică a fost prezentată de ministrul Nazare, va face în această seară referiri. Completează cadrul fiscal și bugetar pe care le avem în vigoare, să pună economia pe baze mai sănătoase. Urmează ca în lunile următoare să adoptăm fiecare scheme de sprijin din această ordonanță, să fie ancore de creștere în fiecare activitate prevăzută în ordonanță. Reforma în administrație: este una importantă, deoarece vine și rezolvă câteva aspecte legate de administrația locală, dar și din administrația centrală. Le face mai eficiente, cu audituri de personal reducând bazele de cheltuieli ale administrației. Vine cu precizări legate de susținerea descentralizării, aducând prevederi privind scurtarea procedurilor, simplificarea acestora și crearea de baze legale pentru transferul activelor care azi nu sunt bine gestionate de către aparatul central, cum sunt bazele sportive, către autoritățile locale”, a declarat premierul Ilie Bolojan, după ședința de Guvern.

Ce măsuri prevede reforma administrației adoptată de Guvern

-          Reducerea numărului maxim de posturi în administrația locală cu 30%, fără a depăși o reducere de 20% pe posturile efectiv ocupate, astfel că 13.000 de funcționari din primării ar putea fi concediați. Reorganizarea se finalizează până la 1 iulie 2026. Alternativ și temporar, în anul 2026, se pot diminua cheltuielile salariale pentru posturile ce ar trebui desființate. În acest caz, în anul 2027 se vor reduce posturile.

-          Reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului.

-          Reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din ministere, agenții și autorități autonome. Excepții: învățământ, spitale, ambulanță, instituții de cultură, apărare și ordine publică.

-          Se diminuează sporul de doctorat.

-          Se reduce numărul de consilieri personali din cabinetele demnitarilor, dar și a aleșilor locali, astfel: numărul consilierilor pe cabinetul premierului se reduce de la 9 la 5, cel pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu și ministrului se reduce de la 6 la 5, cel pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu, secretarului general al Guvernului, șefului Cancelariei Prim-Ministrului, se reduce de la 4 la 3, pentru secretar de stat și consilier de stat se reduce de la 2 la 1.

„Potrivit estimărilor, aplicarea acestor măsuri vor conduce la reducerea numărului de posturi cu aproximativ 45.600 și la diminuarea cheltuielilor de personal, în anul 2026 cu peste 1,6 miliarde de lei, iar în anul 2027 cu peste 3 miliarde de lei”, se arată în OUG. 

Referitor la reducerea posturilor în administrația publică, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat: „Posturile desființate la autoritățile locale generează 12.794 de posturi ocupate reduse, 26.802 posturi vacante reduse și 6.102 posturi de consilieri personali, în total 45.698 de posturi. În prefecturi, reducerea este de 25%, adică 168 de posturi, iar la nivel central, pentru cabinetele demnitarilor, 192 de posturi. Impactul financiar este estimat la 1,6 miliarde de lei pentru 2026 și 3 miliarde de lei din 2027”.

Ministrul a mai adăugat că: „Acest pachet vine să apropie administrația de comunitățile locale, să faciliteze utilizarea resurselor publice și să ofere servicii mai bune pentru cetățeni”.

Spitalele şi serviciile publice de ambulanță vor fi exceptate de la reducerea de personal.

„Așa cum am spus încă de la început, sistemul de sănătate are particularitățile lui. O reducere contabilă, liniară, de 10% a cheltuielilor de personal nu ar fi ajutat dezvoltarea sistemului. Dimpotrivă, ar fi putut genera destabilizare și o criză serioasă într-un domeniu deja solicitat la maximum. Astăzi, prin Ordonanță de Urgență adoptată de Guvernul României, spitalele publice și serviciile de ambulanță sunt exceptate de la această tăiere de 10%. Este o decizie care protejează stabilitatea sistemului și, implicit, siguranța pacienților”, a scris Alexandru Rogobete, într-o postare pe Facebook.

Și institutele de medicină legală, centrele de transfuzie și Agenția Națională de Transplant vor fi exceptate de la acest calcul.

Și numărul polițiștilor locali va fi redus astfel:

-          un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, orașe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti;

-          un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;

-          unitățile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz, numărul este de maximum 3 polițiști locali.

Ce conține pachetul de relansare economică

După o serie de măsuri menite să reducă deficitul bugetar, care au însemnat creșteri de taxe și impozite pentru cetățeni, Coaliția de guvernare a decis că ar fi potrivit să adopte și un pachet în care să cuprindă măsuri de sprijin pentru relansarea economică a țării. Printre principalele prevederi se enumeră:

-          deducerea a 3% din impozitul pe profit anual, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice pentru anul fiscal 2025;

-          majorarea plafonului pentru mijloace fixe de la 2.500 lei la 5.000 lei;

-          creșterea plafonului pentru TVA și posibilitatea revenirii la statutul de microîntreprindere pentru firmele cu venituri anuale sub 100.000 euro;

-          extinderea termenului pentru angajarea primului salariat în cazul microîntreprinderilor nou-înființate, de la 30 la 90 de zile;

-          stimulente fiscale pentru listarea și menținerea pe bursă, inclusiv o deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor aferente admiterii la tranzacționare în primul an;

-          posibilitatea deducerii de către persoane fizice a sumelor investite în acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri, în limita a 400 de euro anual;

-          se introduce sistemul de credit fiscal.

Măsuri de sprijin pentru persoanele cu dizabilități

Coaliția de guvernare a transmis că va adopta și o serie de măsuri prin care să vină în sprijinul persoanelor cu dizabilități, după ce, la începutul anului, au eliminat scutirea acestor persoane de la plata impozitelor locale, lucru care a stârnit o serie de controverse și nemulțumiri în rândul populației.

Astfel, persoanele cu handicap grav vor beneficia de o reducere de 50%, iar persoanele cu handicap accentuat vor beneficia de o reducere de 25%, dar cu introducerea unor plafoane valorice. Guvernul ia în calcul două variante pentru returnarea diferențelor pentru cei care deja care au plătit impozitele majorate pe 2026: să fie returnată diferența de bani anul acesta sau să fie dedusă diferența plătită din impozitul pe 2027. 

De asemenea, impozitul pe clădirile mai vechi de 100 de ani va fi redus cu 25%, iar impozitul pe clădiri cu o vechime cuprinsă între 50 şi 100 de ani va fi de 15%. 

Noutăți și pentru șoferi

Șoferii care nu plătesc amenzile de circulație în termen de 90 de zile de la comunicarea/înmânarea procesului-verbal, se suspendă dreptul de a conduce. Ordonanța adoptată săptămâna aceasta introduce un mecanism automat de sancționare, care prevede o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei amendă neachitată.

„Propunerea colegilor de la MAI, cu care am fost de acord, este aceea ca pentru fiecare 50 de lei amendă să se aplice o zi de suspendare și acest mecanism este propus a intra în vigoare peste șase luni de zile, până în momentul în care pregătim aceste platforme digitale care vor fi interconectate. De asemenea, normele de aplicare se vor propune de Ministerul de Interne cu Ministerul Dezvoltării prin hotărâre de guvern”, a explicat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării.