Curs valutar








Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii



Paradox: Burse de un miliard de euro pentru un sistem în care analfabetismul funcțional crește
Avem cel mai generos sistem de burse școlare din Europa! În doar 3 ani, cuantumul burselor a crescut de șase ori, ajungând la un total de peste un miliard de euro. Din păcate, în creștere este și analfabetismul funcțional, devenit problemă de siguranță națională.
În 1994, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației, analfabetismul funcțional afecta 10% din elevi care absolveau clasa a VIII-a. Astăzi, după trei decenii, rata analfabetismului funcțional afectează între 40 și 50% dintre elevii care termină gimnaziul. Însă, în ultimii ani nu a crescut doar analfabetismul funcțional, ci, în mod paradoxal și cuantumul burselor școlare.
Daniel David, ministrul educației explică: ,,Creșterea spectaculoasă din ultimii ani nu poate să fie susținută. Cred că a fost o intenție bună, dar este nesustenabilă! Avem unul din cele mai generoase sisteme europene de burse, fără să fim una din forțele economice ale lumii sau să avem un impact clar demonstrat pe tot sistemul actual de burse. Dar, mai important, sincer și direct spus, mai ales acum în criză, nu ne mai permitem financiar acest sistem! Spre exemplu, trebuie să înțelegem că,cheltuielile anuale cu aceste burse sunt acum spre 7 miliarde de RON, adică aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem țara pe dos și peste tot bugetul cercetării-dezvoltării-inovării din țară.
Măsurile raționale și decente pe care le văd sunt următoarele:
În preuniversitar păstrăm doar două categorii de burse. Bursele sociale, pentru a asigura incluziune, unde păstrăm și bursele pentru mame minore, în aceeași logică. Bursele de merit, până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiția unei note minime de 9. După reorganizarea olimpiadelor/ concursurilor, voi crește premiile obținute pentru câștigători.
Bursele se vor acorda doar pentru timpul în care elevii se află la școală, adică în procesul educațional.
Acolo unde legea obligă să ne raportăm la salariul minim pe economie, o vom face la salariul net, nu brut, în condițiile în care bursele nu se impozitează.
Bursele sociale vor trebui să fie acordate prin instituțiile autorităților locale de asistență socială, după o metodologie inițiată de Ministerul Educației și Cercetării, profesorii și Ministerul Educației și Cercetării trebuind să se ocupe de educație.
În acest fel, definim corect „incluziunea” și „meritul”, fără să le distorsionăm sensurile corecte, iar copiii care au nevoie vor fi protejați prin burse sociale, iar cei care sunt foarte performanți vor fi susținuți atâta cât ne permitem acum. Odată ce facem aceste reorganizări raționale și decente, sunt convins că scontata mărire treptată a bugetului în anii care vin va aduce resurse suplimentare”.
Și premierul Iie Bolojan a explicat recent că: ,,Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum trei ani de zile, de la 188 de milioane de lei pe toată țara, și am ajuns la 4,7 miliarde de lei în trei ani de zile. Deci o creștere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiți-vă că plătim un miliard de euro aproape, doar pe bursele elevilor. Și cei care fac o analiză a notelor, vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit, imediat după ce au apărut bursele, sigur, nu datorită efortului elevului, combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă, și acest lucru trebuie reconfigurat. Am dat câteva exemple, la care suntem obligați să lucrăm, încercând în felul acesta, ca să controlăm creșterea cheltuielilor statului, în general, pentru că nu le mai putem susține la acest nivel, la aceste venituri, și la acest buget de investiție”.
„Față de 2022, unde fondurile pentru bursă, atât în preuniversitar cât și în universitar sau luate împreună, erau sub un miliard, în 2025 am ajuns la 6,4 miliarde. Deci avem un sistem de burse extrem de generos, cel mai generos din Uniunea Europeană. N-ar fi o problemă, putem să spunem: ,,Ok, noi ne permitem și vrem să dăm aceste burse”, dar în condițiile în care te confrunți cu o criză economică și ai un sistem de burse care a explodat în ultimii doi ani, ești obligat să te uiți la redimensionarea acestor burse”, a declarat Daniel David.
Potrivit acestuia, în Italia şi Germania bursele de merit se acordă în cuantum de 10 maximum 15% din clasă în timp ce în România minimum este de 30%, iar în unele colegii se dau pentru 90% dintre copiii unei clase. „Noi acum avem un sistem în care vorbim de minimum 30%, iar în unele colegii în care notele de 9,50, sigur, au şi crescut în ultimii ani ajungem să dăm de fapt la 90% din copiii din acea clasă”, a spus ministrul Educaţiei şi Cercetării.