NU E UȘOR CU NICUȘOR. Cum arată primul an de mandat al președintelui României

Pe 18 mai 2025, Nicușor Dan era ales în funcția de președinte al României, cu 53,6% din voturi. Astăzi, la un an de la alegeri, entuziasmul care l-a dus pe Nicușor Dan la Cotroceni s-a răcit vizibil în rândul cetățenilor care l-au ales. Președintele, pe care acum un an mulți îl vedeau diferit de politicienii clasici, este astăzi perceput ca fiind depășit de situație și care, totodată, evită să pună în aplicare reformele majore din sistem pe care le-a promis cu atât de multă siguranță în campania electorală din 2025.

Acest lucru se vede și în cifre. Conform unui sondaj de opinie realizat de CURS în perioada 1-14 mai 2026, doar 31% din români mai au încredere în președintele Nicușor Dan, în scădere cu peste 15 procente față de iunie 2025, când sondajele arătau că 47% din români au încredere în șeful statului.   

Președintele care a promis stabilitate și normalitate

Victoria fostului primar general al capitalei a venit într-un context tensionat pentru România, declanșat de anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.

După acest moment, dezamăgirea românilor în ce privește clasa politică din România s-a accentuat mai mult ca oricând, fapt care a dus la divizarea societății în două tabere complet diferite: pe de o parte erau cetățenii care își doreau ca România să continue pe direcția europeană, însă cu un președinte independent, diferit de politicienii clasici, care promitea reformele mult așteptate în instituțiile statului, iar pe de altă parte erau românii care susțineau mesajele antioccidentale și își doreau pentru România o cu totul altă direcție.

Astfel că, în primul tur al alegerilor prezidențiale, organizat pe 4 mai 2025, candidatul AUR la președinția României, George Simion, s-a clasat pe primul loc, cu aproximativ 41% din voturile exprimate, iar Nicușor Dan, care candida independent, a obținut 20,99%, respectiv aproximativ 1,98 milioane de voturi, calificându-se în turul al doilea.

În al doilea tur de scrutin, desfășurat pe 18 mai 2025, Nicușor Dan a obținut 6.168.642 de voturi, reprezentând 53,6% din totalul voturilor valabil exprimate, în timp ce George Simion a obținut 46,4%. Diferența dintre cei doi candidați a fost de aproximativ 830.000 de voturi.

Mesajul politic transmis de Nicușor Dan în campania pentru președinția țării a fost „România onestă”, axat pe reformă administrativă, combaterea corupției și menținerea orientării proeuropene și pro-NATO a României.

Astfel că, după 35 de ani de la Revoluție, România părea că alege altfel: un om calculat, rezervat, tehnic, cu o imagine de administrator, diferit de tiparul politicianului clasic. Cu alte cuvinte, Nicușor Dan era promisiunea normalității, care încet, încet s-a dovedit a fi o altă dezamăgire pentru popor.

„Să continuăm să credem în România și, de mâine, la muncă!”, spunea Nicușor Dan în noaptea câștigării alegerilor. Astăzi, la un an de la instalarea lui la Cotroceni, putem spune că un an de muncă nu a adus nici măcar începutul reformelor promise în campania electorală, iar problemele statului român au rămas tot aceleași, ba chiar s-au agravat: ne confruntăm cu o inflație de două cifre, cu o criză politică majoră care a destabilizat și mai mult situația economică a României, deficitul bugetar este în continuare la un nivel alarmant, iar nivelul de trai al românilor de rând este tot mai afectat – majorările de taxe, impozite, accize îi determină pe tot mai mulți dintre cetățeni să se gândească la emigrare. 

Principalele promisiuni din campania electorală

În campania electorală, Nicușor Dan a prezentat mai multe obiective asumate, printre care: reforma administrației publice, depolitizarea instituțiilor statului, reforma Inspecției Judiciare, susținerea independenței justiției, reducerea cheltuielilor în sectorul public, digitalizarea serviciilor publice, creșterea transparenței instituționale, consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană și NATO, sprijin pentru investiții în educație și sănătate.

De asemenea, președintele a susținut necesitatea reducerii influenței politice în instituțiile publice și a criticat numirile politice în companii de stat și autorități publice.

Un alt lucru important pe care șeful statului l-a promis românilor a fost acela că TVA nu va fi majorată.

Sigur că, în campaniile electorale, candidații fac promisiuni mari pentru a câștiga încrederea cetățenilor care merg la vot, însă nu toți românii sunt informați despre atribuțiile reale pe care președintele României le are. Acesta nu poate crește pensii sau salarii și nici să oprească majorările de taxe și impozite. Nu are funcție de decizie în Guvern, dar poate participa la ședințele Executivului.

A promis, dar nu a făcut

„Nu promit minuni, dar promit că voi lupta. România onestă este ceea ce ne dorim de ani de zile. Și împreună o putem construi” este mesajul din Programul „România onestă” cu care Nicușor Dan a candidat la șefia statului. Acum, la un an de mandat, putem spune că președintele țării nu a luptat pentru reformele majore promise în campanie cu aceeași determinare cu care le-a prezentat în fața electoratului. În ciuda discursurilor despre transparență, eficiență și schimbare, administrația statului a rămas aproape neschimbată.

În timp ce în campania electorală a susținut ferm că va propune rapid șefi la conducerea serviciilor de informații pentru a întări controlul civil asupra acestor structuri, după preluarea mandatului de președinte, Nicușor Dan a tot amânat aceste numiri. Întrebat de nenumărate ori de jurnaliști când va nominaliza șefii serviciilor de informații, răspunsurile au devenit din ce în ce mai vagi, iar termenele asumate public au fost depășite, pe motiv că pe parcurs au apărut alte probleme „mai stringente” decât asigurarea unor conduceri stabile în domeniul securității naționale, un sector esențial al statului. Astfel că, la un an de la preluarea mandatului, Nicușor Dan a menținut conducerea militară a SRI, în funcție de trei ani, și a lăsat la șefia SIE un reprezentant vechi al PSD.

De asemenea, președintele Nicușor Dan a promis că se va implica activ în reforma sistemului judiciar din România, susținând că „Nu sunt mulțumit de justiția din România”. Reforma Inspecției Judiciare, a Curții Constituționale, reducerea duratei proceselor, promovarea meritocratică a magistraților și lupta eficientă împotriva corupției sunt principalele obiective din domeniul justiției, pe care le anunța șeful statului încă din campania sa electorală.

          Deși în decembrie 2025 a fost făcut public un documentar în care foști și actuali magistrați au vorbit despre problemele majore din justiție: presiuni, blocarea unor dosare, amânarea termenelor până la prescriere, pentru șeful statului nu a fost de ajuns, astfel că reformele promise au rămas la stadiul de declarații publice.

O altă nemulțumire declarată public de șeful statului a fost cu privire la șefii marilor parchete, pe care a susținut că îi va schimba, însă odată ce a fost pus în fața deciziilor concrete, președintele a numit șefii marilor parchete așa cum a propus PSD, lucru negat atât de președinte, cât și de social-democrați.

Mai exact, în 8 aprilie 2026, Nicușor Dan anunța că a semnat decretele pentru numirea Cristinei Chiriac în funcția de procuror general al României în perioada 2026-2029, a lui Marius Voineag în funcția de adjunct al procurorului general (2026-2029) și a lui Alex Florența în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT în perioada 2026-2029. Practic, pe foștii șefi DNA și Parchetul General, șeful statului i-a numit ca adjuncți, deși declarase în nenumărate rânduri că nu este mulțumit de activitatea acestora.

Aceste decizii au transmis clar mesajul că sistemul pe care Nicușor Dan promitea să îl reformeze a rămas, în esență, același.

Un alt reproș care i se aduce președintelui Nicușor Dan este acela că a promis în campanie că în mandatul său nu se va majora TVA, iar acest lucru s-a întâmplat imediat ce a fost învestit Guvernul Ilie Bolojan.

Criza politică și economică

          Unul din cele mai mari și recente reproșuri care i se aduc lui Nicușor Dan este modul în care gestionează criza politică generată de ieșirea PSD de la guvernare și demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR.

Dezamăgirea publică vine din faptul că, în loc să gestioneze ferm criza politică și economică, Nicușor Dan a preferat o poziție de mediator, îndemnând la „calm și răbdare”. Pentru majoritatea românilor, într-un moment în care țara avea nevoie de decizii rapide și de o direcție clară, președintele a părut mai degrabă un observator al conflictului politic decât un lider capabil să impună soluții și să stabilizeze scena politică.

Nici acum, la aproape trei săptămâni de la adoptarea în Parlament a moțiunii de cenzură prin care a fost demis Guvernul Bolojan, președintele nu a venit cu răspunsuri și soluții clare despre cine și în ce formulă va guverna România în următorii ani. Or, această situație are deja efecte negative pe care românii le simt în traiul de zi cu zi: inflația crește, prețurile sunt majorate, cursul valutar este tot mai instabil, investițiile sunt amânate, iar oamenii nu știu la ce să se aștepte în perioada următoare, fiind tot mai prudenți chiar și cu cheltuielile mici, necesare pentru traiul zilnic.

Un an la Cotroceni și o Românie tot mai vulnerabilă

În locul reformelor anunțate și al deciziilor rapide promise în campanie, bilanțul primului an de mandat al președintelui Nicușor Dan este dominat de amânări, jumătăți de măsură și lipsă de direcție clară în momente-cheie.

Problemele majore ale statului au rămas nerezolvate: economia este în declin, costul vieții a crescut, iar în plan politic instabilitatea s-a accentuat.

Cea mai mare dezamăgire a opiniei publice la un an cu Nicușor Dan în fruntea țării este faptul că diferența față de politicienii „clasici” nu mai este atât de clară pe cât părea în campanie. În locul unei schimbări vizibile în funcționarea statului, au rămas aceleași blocaje, aceleași negocieri cu partidele clasice și același mod de a face administrație, deși neasumat oficial.

Concluzia este una simplă și dură: speranța unei politici diferite s-a lovit de realitatea unui sistem care pare să funcționeze în continuare după aceleași reguli vechi, indiferent de cine se află la conducere, iar schimbarea de viziune și reformele atât de așteptate de români par tot mai îndepărtate.

Alexandra CRISTIAN