Nord Literar – numărul 274

Numărul pe martie al revistei de cultură Nord Literar a ieșit de la tipar și oferă iubitorilor de literatură o alternativă de lectură rafinată. 

Amintindu-și că, în 21 martie, se împlinesc 74 de ani de la nașterea lui Ioan Moldovan, Gheorghe Pârja mărturisește prietenia sa cu poetul. Tot Gheorghe Pârja spune: „Am citit cu plăcere o carte rară a unui caligraf al clipei, fascinat de seducția libertății”, după ce esențializează, într-un material emo­ționant, cele unsprezece volume din Jurnalul unei epoci. 1969-2022 al lui Leo Butnaru. 
Un interesant eseu despre Credință și încredere propune Irina Petreaș. Ion Papuc, în Alteritatea definitivă punctează câteva repere biografice ale lui Paul Celan. 
Gheorghe Glodeanu prezintă o lucrare cu o temă extrem de actuală: Des mystifications littéraires a lui Jacques Finné. 
Cu delicatețea-i cunoscută, Delia Muntean vorbește despre „un demers cărturăresc comun inițiat de două voci distincte ale literaturii noastre: Monica Pillat și Radu Ciobanu”, concretizat în volumul Dincolo de așteptare. 
Daniela Sitar-Tăut propune o avancronică la volumul Întrupare în cuvânt semnat de Lotica Vaida. 
Dana Buzura-Gagniuc publică o pagină de proză din volumul în pregătire Întoarcerea în Blestem, precum și pagina destinată actua­lității culturale. 
La „Orfeu” se pot citi versuri din creația lui Dinu Flămând, alături de parodia lui Lucian Perța. 
La pagina „Cuvinte din exil”, Mihaela Albu evocă personalitatea savantului N. I. Herescu. 
O punte între Brâncuși și Mihai Olos construiește Ana Olos în articolul „Între Maramureș și Brân­cuși” – Colocviul Internațional din 1967 și Centenarul din 1976.
Aproape nimic sigur este volumul de versuri al lui Robert Șerban, in­ter­pretat critic de către Florian Copcea. 
„Lirica Alexandrei Mureșan are forță, are capacitatea de a ține cititorul într-o stare de vigilentă curiozitate” spune Raluca Hășmășan despre volumul de curând lansat la Baia Mare Copiii din casa de dinainte.
Gavril Ciuban readuce în atenția cititorului profilul liric al lui Ion Bogdan, iar Flaviu Mihali provoacă la lectura poeziei lui Daniel Montoly, autor al volumului bilingv româno-spaniol Simfonie păgână.
Emanuela Bușoi, Mircea Pop și Liviu Coroiu sunt poeții ale căror versuri pot fi citite la pagina dedicată creației lirice. 
Cartea Elisabetei Boțan, Zbor între două lumi, este recenzată de Ion Cristofor, iar Ana Ludușan vor­bește despre volumul Graziei Deledda, Biserica singurătății. 
Un eseu dedicat lui Giovanni Papini propune Viorel Igna. 
Alice Valeria Micu realizează un portret al artistului plastic Flavius Lucăcel. 
Versuri din creația poetului belgian Eric Allard, traduse de Elina Adam, pot fi citite la pagina dedicată traducerilor. 
Poemul lunii este semnat de Ion Petrovai. Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația Suzanei Fântânariu.