• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 21 Aprilie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 26 Martie , 2012

Mândru de Maramureş, un manifest pentru normalitate

Se spune că „fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi îţi trebuie un gram de iubire ca s-o înţelegi”. Vrând să cunoaştem Maramureşul, noi, oamenii GAZETEI, ascultăm mereu poveştile pe care le scrie fiecare peşteră cu comori, fiecare iezer însoţit de legende, fiecare deal bătut de haiduci şi fiecare şindrilă de pe turlele bisericilor în care vântul susură rugăciunile unui popor.  Şi, mai ales, tragem cu urechea la poveştile despre oamenii săi. Profesori şi medici dăruiţi, olimpici, sportivi, artişti, preoţi, oameni de afaceri. Toţi nişte oameni normali, care înţeleg normalitatea ca sinonim pentru curaj, dăruire şi patriotism. Nişte vrednici voievozi care înalţă, între porţile muncii lor, un Maramureş de care suntem mândri. Pentru ei, prin ei, înţelegem Maramureşul şi putem spune răspicat: „da, suntem mândri de Maramures!”


Ştim. E la modă să-ţi ponegreşti Ţara şi Neamul şi să te văicăreşti că destinul nu ţi-a hărăzit să te naşti în Geneva, Bruxelles sau Monaco. Ştim. Suntem izolaţi, provinciali, suntem situaţi unde se agaţă harta-n cui. Ştim. Nu avem nici economia Clujului, nici infrastructura Bucovinei, nici posibilităţile Timişului, nici vizibilitatea europeană a Sibiului. Dacă ai vedea sătenii cu pensii record de 5-6-10 lei, ai spune că suntem săraci. Dacă ai vedea pădurile tăiate de pe coamele golaşe, ai spune că suntem iresponsabili. Dacă ai vedea uliţele înfundate de noroi, ai putea spune că suntem subdezvoltaţi. Toate sunt adevărate. Dar dacă veţi trage aceste concluzii, înseamnă că aţi văzut Maramureşul, îl cunoaşteţi parţial, dar n-aţi înţeles nimic despre el. Ştim, noi, maramureşenii suntem mândri. Şi nu e un păcat. E testamentul unei generaţii şi obligaţia unui pământ care geme de istorie, rugăciuni şi sacrificiu. Noi, maramureşenii, stăm în genunchi numai în biserică.
Aşa că astăzi, deşi e posibil să fim mai săraci decât alţii, mai izolaţi, mai puţin vizibili, avem dreptul, obligaţia şi argumentele să ne ridicăm în picioare şi spunem răspicat: „suntem mândri de Maramureş”. În urmă cu câteva secole, Bilţiu Dăncuş picta un tablou: un ţăran, aşteptând calm, rezemat într-un baston, viforul vremii. Sub el stătea scris: „Am fost şi-om fi”.
GAZETA de Maramureş nu crede că viforul a trecut. Dar ştie că, indiferent ce va aduce vremea şi vremurile, putem fi liniştiţi. Avem trecut, locuri şi mai ales oameni care vor rămâne în istorie.   Maramureşul poate fi definit în multe feluri. Pentru a fi cunoscut, e nevoie doar de ochi şi de câteva albume, hărţi şi cataloage de prezentare. Ca să-l înţelegi, e nevoie de suflet. Iar sufletul acestor locuri sunt oamenii lui. Prea puţin cunoscuţi, prea modeşti ca să iasă în faţă, prea harnici ca să aibă vreme de poveşti. Oameni simpli şi totuşi, excepţionali. Profesori, meşteri populari, medici, artişti, preoţi, eroi, tineri, locuri. Un Maramureş prea puţin cunoscut, care respiră onoare, curaj, patriotism, hărnicie, sacrificiu.
De acest Maramureş suntem mândri şi pe acest Maramureş vrem să vi-l prezentăm. Ştim. Ştiţi. Ne plac proiectele curajoase şi nu l-am considerat niciodată nebun pe Don Quijote. De aceea, GAZETA de Maramureş a iniţiat un proiect intitulat sugestiv: „Mândru de Maramureş”. Un supliment de 16 pagini, color, în condiţiile editoriale şi grafice excelente cu care v-am obişnuit, care va apărea lunar şi va fi distribut gratuit împreună cu GAZETA şi va fi trimis la instituţii reprezentative din judeţ şi din ţară. Am adunat o mână de parteneri inimoşi, la fel de mândri ca şi noi de acest ţinut. Veţi citi despre oameni, locuri, poveşti, legende, istorii care împreună, „leagă”, ca într-un puzzle, identitatea acestui judeţ.
E manifestul nostru de credinţă şi patriotism pentru Maramureş. Un manifest de care, evident, suntem mândri. GAZETA de Maramureş


Capitala Maramuresului

„Sunt născut în Maramureş, am crescut în Maramureş, aici m-am format, am studiat, am învăţat că binele este întotdeauna frumos, iar frumuseţea oamenilor de aici este unică în lumea asta. Părinţii mei mi-au spus că maramureşenii sunt oameni drepţi, muncitori, simpli, cinstiţi, adevărate modele pentru cine vrea să reuşească în viaţă. Am crescut şi spusele părinţilor au avut confirmarea în zbaterile mele de a fi pe măsura învăţăturilor. Şunt mândru că sunt maramureşean, că sunt băimărean şi îmi pun sufletul în palme pentru a face ce este mai bine pentru băimăreni, pentru toţi maramureşenii. Dumnezeu să binecuvânteze Maramureşul!” - Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheş.


Casă a eroilor

Pentru Ana Blandiana, Maramureşul şi capitala Maramureşului Istoric sunt o adevărată “casă a eroilor”: „pentru că mulţi dintre cei care sunt pe pereţii Memorialului au preferat să-şi piardă viaţa decât să renunţe la crezul şi ideile lor. Dar au fost eroi care au făcut chiar mai mult. Mă gândesc de exemplu la cei care au luptat în munţi. Şi aş vrea să precizez ceva ce nu se ştie, una dintre cele mai senzaţionale concluzii ale noastre, în toate categoriile, de la deţinuţi politici, la cei care au luptat cu arma-n mână, cei mai mulţi au fost ţărani. Înainte eram absolut convinsă că majoritatea celor care au fost în închisori au fost ţărani”.


Cum se vede Maramuresul de la Cotroceni

Maramureşul e un judeţ regal, patriarhal şi prezidenţial. Toţi preşedinţii Românie, de după 90 au avut legături de suflet cu judeţul nostru. Cum se vede Maramureşul de la Cotroceni? Preşedintele Traian Băsescu, declara în interviul acordat în exclusivitate GAZETEI că: „Se vede frumos, realitatea poate fi uneori alta. În orice caz, un judeţ plin de har”. Ion Iliescu, fost preşedinte al României declară că se simte pe jumătate maramureşean: „În Rozavlea este locul de baştină a mamei mele. Acum vreo doi trei ani am fost ultima dată în Maramureş. Sunt dator faţă de Maramureş”.


Maramuresul este parte din mine

„Sunt trăitor al acestor locuri de excepţie, unice în lume, unde tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie. Aici m-am născut şi am crescut. Aici mi-am întemeiat o familie minunată, de care sunt mândru. Maramureşul se reprezintă cu cinste oriunde în lume. Cu oamenii lui de omenie, credincioşi, harnici, deştepţi, frumoşi şi modeşti pe care îi apreciez din toată inima, dar şi cu tradiţiile, portul, folclorul şi autenticitatea care îl caracterizează. Am demonstrat asta în nenumărate rânduri, cea mai recentă dovadă fiind succesul răsunător pe care Maramureşul l-a avut la Târgul Internaţional Agricol „Săptămâna Verde” din Berlin. În consecinţă, atât ca om politic, cât şi ca preşedinte al Consiliului Judeţean, am luptat şi voi continua să lupt pentru ca Maramureşul şi maramureşenii să simtă prosperitatea şi bunăstarea de care avem nevoie. Totodată, voi continua să promovez, cu orice eforturi, păstrarea valorilor umane neperisabile şi a tot ce înseamnă acest judeţ. Iubesc Maramureşul şi maramureşenii!” - Mircea Man, Preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş.

„Mândria, din punct de vedere creştin este păcat când este vorba de propria persoană. Când însă vorbeşti de locul unde te-ai născut, ai crescut, te-ai format, trăeşti şi munceşti, atunci a te mândri cu acel loc înseamnă demnitate sau mândrie sfântă. Maramureşenii sunt oameni muncitori şi harnici, credincioşi şi darnici. Aceasta se poate vedea din ceea ce au creat nemuritor pentru acest spaţiu: bisericile de lemn de valoare universală, porţile şi troiţele maramureşene, familia binecuvântată şi viaţa aşezată, graiul, portul, ospitalitatea şi generozitatea.Ca slujitor al sfântului altar străbun al Bisericii Ortodoxe, am dreptul să exprim un sentiment de mândrie sfântă pentru cele ce le-am menţionat mai sus, dar mai ales pentru statornica, jertfelnica şi dreapta credinţă a maramureşenilor şi mărturisirea pe care o dau în faţa lumii secularizate de astăzi, că au fost, sunt şi rămân cu Dumnezeu şi cu sfinţii lui în datina sfântă a moşilor şi strămoşilor lor.Cu acestea sunt dator să mă mândresc!” - P.S. Justin Hodea Sigheteanu, arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului.

„Când vine vorba de mândrie şi patriotism local, există multe clişee. Dar sincer vorbind, de când am venit în Maramureş, în 1995, am întâlnit mulţi oameni cu care s-a putut dezvolta segmentul de activitate medicală. Dacă mă raportez la alţi colegi, din alte judeţe, ei n-au avut acest noroc. De aceea, pentru ei, pot spune că sunt mândru de Maramureş” - Călin Pop, managerul Spitalului judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş”.

„Sunt mândru de tot ce-i frumos, autentic şi românesc şi în consecinţă mulţumesc clipei în care m-am hotărât să vin în Maramureş în 1976 şi de atunci tuturor clipelor petrecute în compania acestui ţinut deosebit pe care l-am îndrăgit total şi definitiv, drept pentru care sunt dispus să-mi depun toate energiile mele, în toate direcţiile în care putem vedea într-un fel sau în altul o emancipare continuă a Maramureşului pe toate planurile. Maramureşul merită sacrificii pentru că este un ţinut special, cu oameni speciali, am primit de la Dumnezeu un mediu deosebit şi un suflet românesc încărcat de bine, ospitalitate şi celelalte calităţi până la străşnicie şi la dârzenie” - Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”.

„Una este noţiunea de Maramureş, alta este brandul de Maramureş. Brandul de Maramureş s-a întins şi pe zona asta de ţară care nu este chiar Maramureş: bazinul Baia Mare, Codru, Lăpuş,  sunt zone folclorice complet distincte. Eu sunt foarte mândru de Baia Mare, pentru că mă consider băimărean, deşi nu m-am născut aici, pentru spiritul deosebit de tolerant şi de pozitiv pe care îl au oamenii” - Ştefan Blasko, director Electro Sistem.

„Ce mă face mândră de Maramureş? Şi Maramureşul ca spaţiu geografic şi oamenii Maramureşului pe care timpurile n-au reuşit să-i schimbe ca şi structură, păstrându-şi verticalitatea dată de onoare, cinste, dorinţa de libertate, de respect, toate aşezate pe credinţa şi iubirea de Dumnezeu” - Eugenia Godja, primarul municipiului Sighetu Marmaţiei.

„În primul rând pentru că sunt mândru ca sunt român. Iar pentru mine România înseamnă, mai întâi şi mai presus de toate, Maramureşul, locul unde se agaţă harta-n cui, locul unde m-am născut şi mi-am întemeiat o familie. Maramureşul reprezintă un loc special pentru că m-am născut în această ”Ţară de voievozi” şi sunt foarte mândru de asta. O ţară unde, din vremuri uitate, le spunem copiilor noştri „coconi” şi ne purtăm cu ei precum cu nişte vlăstare domneşti. Un loc binecuvântat în care un ţăran îşi poate lăsa plugul în brazdă şi omenindu-te cu pită, brânză şi palincă, să îţi arate, în treacăt, decretul de înnobilare al moşului-strămoşului său. Pentru că noi am strigat, la Alba Iulia: ”Trăiască România, de la Nistru până dincolo de Tisa!”. Şi dacă Maramureşul a fost sfâşiat în două de tratate pe care noi nu le-am dorit astfel, noi am păstrat, în inima noastră, un Maramureş rotund, rotund precum România Mare a bunicilor noştri. Pentru că ale noastre case sunt străjuite de porţi vrednice de dalta lui Brâncuşi. Pentru că pe stâlpii lor, mângâiaţi de daltă, soarele şi luna împletesc cununa, deasupra arborelui vieţii. Pentru că alături de bisericuţele noastre de lemn, unele recunoscute ca aparţinând patrimoniului universal de artă, credinţa noastră a înălţat lăcaşuri noi, ale căror turle împung cerul. Dar în curtea bisericilor, de orice fel ar fi ele, la ceasuri de taină - de bucurie sau de tristeţe, noi ne strângem tot în straie cuviincioase, cum au purtat şi părinţii noştri şi părinţii lor, la cuvenită vreme. Şi cu aceeaşi credinţă rostim ”Lăudat fie Iisus” atunci când ne întâlnim.
Pentru că suntem, noi, maramureşenii, cunoscuţi peste tot ca oamenii cuvântului dat, oameni ştiind să lucreze cu lemnul, sau cu piatra, sau cu căpşuna, sau cu fierul beton. Dar peste tot noi rămânem maramureşeni. Şi când viaţa care ne poartă pe repede-nainte ne oferă o clipă de răgaz să ne aducem aminte de noi înşine, ne spunem plini de mândrie: ”Am fost şi-om fi!” - Ovidiu Nemeş, viceprimarul municipiului Sighetu Marmaţiei.

„După mine, Maramureşul şi Bucovina sunt cele mai frumoase zone româneşti. Asta nu numai pentru că eu sunt din nord, dar poate şi de aceea. Întotdeauna nordul fiecărei ţări a fost mai frumos şi mai interesant decât sudul” - Mircea Baniciu.

„Nimic spectaculos. Un gest de normalitate proiectul Gazetei de Maramureş de a ne face cunoscute persoanele care au realizat în viaţă nu numai pentru sine, ci şi pentru ceilalţi, cei mulţi. Poate este un gest târziu. Târziu pentru că am fost poluaţi, de prea mulţi ani, de modele care vor tara societatea generaţii întregi. Dar nimic nu este  pierdut. Ce înseamnă în istorie, 50 de ani sau încă 23 de ani ? Sita cerne. Trec prin ea « oamenii de neînlocuit » şi rămân spre vedere ceea ce a fost, este şi va fi realmente de neînlocuit. Sper că CETĂŢEAN de MARAMUREŞ să fie mai mult decât iluzia vremelnică a celor care-şi calculează paşii spre a părea eterni” - Conferenţiar universitar, Ştefan Gonczi.

„Atotputernica Mamă natură nu te lasă să ajungi la sevele ei decât dacă eşti vrednic. AICI au fost întotdeauna truditori sub pământ, pe pământ, ai sufletului şi minţii, ai artei, ai clăditului din lemn şi piatră pentru că harul lor a fost  recunoscut şi răsplătit de mama natură care şi-a dezvăluit comorile ce aveau nevoie de atingerea omenească. Brazi şi izvoare şi castane şi afine şi urşi şi mistreţi şi aur şi biserici şi porţi şi cer albastru şi cântec, copii şi oameni şi mormintele noastre...Aici e centrul lumii pentru că suntem ACASĂ” - Sabin Nemeş-Bota.

Comentariile celorlalți

alecia pe 24.02.2013 la 13:03
excelent manifest
totul despre tot
http://mondomediatop.wordpress.com/

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.