Manifestările Eminescu de la Petrova au trecut semicentenarul

În toamna anului 1967, tânărul profesor Ion Petrovai, marcat de „umbrele pe pânza vremii” pe care le-a văzut la Liceul „Mihai Eminescu”, realizări demne de poetul național al românilor datorate generațiilor de dascăli și absolvenți de la înființarea sa din 1919, până în deceniul șapte al veacului al douăzecilea, și-a propus să realizeze în comuna natală ceva care să-i aducă aminte de primul liceu din România Mare, purtătorul numelui lui Mihai Eminescu.

S-a gândit că pe Deluțul Petrovei s-ar putea scrie cu tei cuvântul Eminescu, așa cum, în 1940, generalul român Georgescu P. Pion, numit de amici Pion, a scris cu ostașii săi, plantând pe dealul Comja din apropierea localității Seini județul Maramureș 10.000 de puieți de molid, înscriind astfel numele lui Eminescu. Literele aveau înălțimea de 18 metri și lățimea de patru metri. Gândul nu s-a împlinit, dar la centenarul apusului Voievodului Limbii Române, sărbătorit în 1989, profesorul Ion Petrovai a reușit să planteze cu elevii săi 100 de tei în centrul comunei Petrova, ca omagiu poetului național.

În anul 1967, Ion Petrovai a vrut să facă un cerc de literatură și creație al elevilor din Școala Generală din Petrova și l-a făcut. În cadrul cercului, a dramatizat creațiile eminesciene „Luceafărul” și „Scrisoarea III”, iar fotografiile cu actanții sunt primele și singurele dovezi care certifică începuturile vetrei cultului lui Eminescu în Petrova. Elevii au fost inițiați să scrie compuneri literare, referate și să culeagă folclor literar.

La sesiunea de referate și comunicări științifice din cadrul Festivalului de datini și obiceiuri laice de la Sighetu Marmației din 1968, Ion Petrovai a avut norocul de a-l cunoaște pe academicianul de mai târziu Mihai Pop, care tocmai lucra la capitolul de folclor din tratatul Academiei Române de Istorie a Literaturii Române, iar ilustrul cărturar i-a spus că este descendentul lui Nicolae Petrovai care a realizat un caiet denumit „Codice” cuprinzând texte în limbile maghiară, latină și română, iar la 18 octombrie 1672 a consemnat în limba română, cu caractere latine, textul „Cântec românesc de dragoste scris”, precizând locul Petrova și semnând Nicolae Petrovai. Aflând despre faptul că îl prețuiește pe Mihai Eminescu, același ilustru cărturar i-a spus petroveanului că poetul intenționa să țină prelegeri în Maramureș pentru a strânge fonduri în vederea realizării unui teatru național în Transilvania. Cercetând lucrarea lui Dumitru Vatamaniuc „Fragmentarium”, apărută la Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, la pagina 58, Ion Petrovai a aflat că poetul Mihai Eminescu își programase „Prelegeri publice (să le țin în Maramureș): 1. Geniul național; 2. În favoarea teatrului; 3. Studii asupra pronunției; 4. Patria Română; 5. Poesia populară”. Mihai Eminescu participă la campania de presă inițiată de Revista „Familia” pentru crearea unui teatru național în Transilvania, scriind și articolul „Repertoriul nostru teatral”, apărut în „Familia” din ianuarie 1870, text în care poetul caracterizează piesa de teatru „Răzvan și Vidra” de B.P. Hașdeu, „dramă în cele mai multe privințe bună”. Eminescu și-a propus ținerea de prelegeri în Maramureș îndemnat de nașul său literar Iosif Vulcan, care a inițiat strângerea de fonduri pentru un teatru românesc în Transilvania.

În anii ’70 ai veacului trecut, era o modă ca aceia, care se îndreptau spre creația literară și erau numiți trei ani în învățământul preuniversitar pentru a sluji obligatoriu, renunțau la post și mergeau în presă sau la editurile recent înființate pe post de corectori. Cu timpul, apăreau posturi de redactori titulari și, ocupându-le titularii lor, se puteau întreține la oraș. Câștigul mare era faptul că puteau citi și scrie mai mult decât dacă ar fi funcționat ca dascăli de țară. Ion Petrovai râvnea Clujul și, printr-o rudenie, ar fi putut ocupa postul de pedagog la un liceu clujean, urmând să evolueze așa cum și-ar fi dorit. Fiind în corespondență cu academicianul Geo Bogza, pe care îl și vizitase din când în când, i-a cerut un sfat în privința alegerii drumului în profesie. Să rămână la sat sau să plece la oraș? Marele scriitor, știind ce face ca profesor în satul natal, l-a sfătuit să rămână acasă, să facă o vatră a cultului lui Eminescu și i-a amintit vorba lui Ion Creangă: „Decât codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș.”

După ce s-a gândit mult și a cumpănit cât l-a ajutat mintea, a rămas acasă. În anul 1977, când unii cenacliști din gimnaziu au devenit liceeni, iar cenacliști din liceu au devenit studenți la diferite universități din țară, antrenând „intelighenția” localității, pentru a cuprinde cât mai multe pasiuni intelectuale, Ion Petrovai a ctitorit Cenaclul de cultură și artă „Mihai Eminescu” din Petrova în ziua de 15 ianuarie 1977 stimulat de gestul lui Geo Bogza care, sub semnul plopului, l-a onorat cu următorul îndemn la început de an: „Proslăviți ziua de 15 ianuarie/ Proslăviți emoționanta aniversare!/ Geo Bogza”.

Noua formulă de organizare a grupării culturale, pe lângă creația literară, avea în vedere și creația plastică și mai ales cultura pe toate palierele ei. Astfel, cenacliștii s-au apropiat de personalitățile Petrovei, precum părintele stomatologiei românești, profesorul universitar dr. Gheorghe Bilașcu, ziaristul și juristul dr. Vasile Filipciuc, istoricul și teologul dr. Alexandru Filipașcu și cele ale Maramureșului voievodal: academicianul Ioan Mihalyi de Apșa, vicarul Maramureșului Tit Bud, gazetarul și folcloristul Ion Bârlea, etnograful Gheorghe Dăncuș, prozatorul Andrei Radu, poetul Dimitrie Danciu și mulți alții. Astfel cenacliștii petroveni au dat viață povețelor lui Geo Bogza, care cerându-i-se câteva sfaturi la început de drum, a scris celor din Petrova: „Ce sfaturi să dau celor din Petrova? Să citească foarte mult, să privească stelele, să asculte murmurul apelor și iară să citească, să citească, să citească și, în orice împrejurare, să fie sinceri cu ei înșiși. Mai mult nu am de spus. Geo Bogza, ianuarie 1977”.

De-a lungul anilor, au fost abordate subiecte miezoase și au fost dezbătute viețile și activitățile unor personalități ale culturii române, iar ziua de 15 ianuarie a fiecărui an a devenit zi de sărbătoare națională care a avut în prim plan pe Mihai Eminescu. După un deceniu, ziua de 15 iunie s-a ales ca sărbătoare a culturii maramureșene. Aceasta s-a intitulat „Convorbiri culturale” în cadrul căreia, pe lângă teme eminesciene, au fost abordate și subiecte de cultură locală, județeană și națională. În revista „Flacăra” din 26 iunie 1987, gazetarul Ion Zubașcu publică textul „Vocație și destin” în care se arată plăcut surprins de faptul că „În fiecare an profesorul Ion Petrovai din comuna Petrova de pe Valea Vișeului trimite cu consecvență în jurul zilei de naștere a voievodului limbii noastre, marilor instituții de spirit și scriitorilor importanți ai țării invitația de a participa la tradiționalele manifestări culturale care au produs în satul natal un centru viu al culturii din această parte a nordului românesc.”

Românii au ales ca ziua de 15 ianuarie să fie Ziua Culturii Naționale doar în veacul următor. Până atunci, au venit la Petrova să lumineze masele populare personalități ale culturii române precum scriitorii Ion Iuga, Valentin Hossu-Longin, Laurențiu Ulici, Ion Mureșan; oameni ai muzicii, Dumitru Fărcaș, Nicolae Sabău, Liliana Pagu; actorul Mihai Boghiță; universitarii Ion Vlad și Mircea Zaciu; teologii I. P. Iustinian Chira Maramureșeanu și I. P. Iustin Hodea Sigheteanu, care după 1989 au devenit păstori în Episcopia Română Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului; filologii Onufrie Vințeler și Nicolae Pavliuc; filozofii Ion Bălin și Alexandru Surdu și zeci de universitari din domeniul medicinii, care au sosit la Petrova să-l omagieze pe „doctorul de aur” Gheorghe Bilașcu.

Slujind Binele, Adevărul și Frumosul, oamenii locului și invitații la sărbătorile lor au realizat ceea ce i-a sfătuit marele Geo Bogza „o vatră a cultului lui Mihai Eminescu” și au demonstrat că Petrova este o veche vatră de cultură și civilizație românească din Maramureșul voievodal.

Participând la Manifestările Eminescu din 15 ianuarie 2026, ministrul secretar de stat Gabriel Bogdan Ștețcu a considerat că trebuie să consemneze pe media următoarele: „La Petrova, Cenaclul de Cultură și Artă Mihai Eminescu   a organizat cea de-a 50-a activitate culturală dedicată marelui nostru poet național Mihai Eminescu și Zilei Culturii Naționale.

De jumătate de secol, aici se întâmplă constant lucruri care țin vie cultura românească, un fapt esențial și rar. Respectul pentru valoare, identitate și spiritul eminescian este asumat, nu doar invocat.

Una dintre cele mai limpezi și actuale poezii eminesciene rămâne Glossă, care ne învață ceva esențial: să nu ne lăsăm purtați de val, să nu confundăm agitația cu valoarea și să nu renunțăm la judecata proprie.

           Vreme trece, vreme vine,

           Toate-s vechi și nouă toate,

           Ce e rău și ce e bine

           Tu te-ntreabă și socoate,

           Nu spera și nu ai teamă,

           Ce e val ca valul trece;

           De te-ndeamnă, de te cheamă,

           Tu rămâi la toate rece.

Un gând special de mulțumire se îndreaptă către domnul profesor și poet Ion Petrovai, cel care organizează acest eveniment încă de la prima ediție și care, cu consecvență, pasiune și dăruire, a transformat această manifestare într-o adevărată instituție culturală a comunității din Petrova și a Maramureșului. Mulțumesc primarului Gheorghe Palcuș pentru implicare și sprijin, tuturor celor prezenți, precum și subprefectului Rudolf Tauder, prezent la acest moment de sărbătoare. La mulți ani culturii române!”

Se cuvine să vedem cine și-a adus contribuția și cine a colaborat cu petrovenii întru buna reușită a complexei activități „Manifestările Eminescu 2026” ajunse la semicentenar: Uniunea Scriitorilor din România, reprezentanta Maramureș, și-a adus contribuția prin scriitorii Gavril Ciuban și Ion Petrovai; Ordinul Arhitecților din România a fost reprezentat de arhitectul Dorel Cordoș; Ioan Borlean, artist vizual și sculptorul Ioan Pop Vereta au adus mesajul Uniunii Artiștilor Plastici din România; Asociația „Bogdan Dragoș a urmașilor nobilimii maramureșene” a fost prezentă prin preotul Vancea Gavriș, profesorul Simion Iuga, universitarul Ștefan Marinca, generalul Alexandru Leordean și poetul Ion Petrovai; parohiile ortodoxe au fost implicate prin preoții Ion Petrovai și Florin Petru Pop; Liceul Tehnologic „Alexandru Filipașcu” a pus umărul la buna desfășurare a manifestării prin doamna director Viorica Nistor, cadrele didactice Ardelean Maria, Bilașcu Daniela, Dohotar Anca, Găborean Maria, Palcuș Viorica, administratorul Nuțu Leordean și bibliotecarul documentarist Maria Leordean. Căminul Cultural „Adrian Dohotaru” și Biblioteca Comunală Petrova au primit haine noi prin implicarea primarului Gheorghe Grigore Palcuș, iar cele două instituții au fost pregătite pentru manifestare de doamnele consilier cultural Maria Cocârcă și bibliotecara Mihaela Pop.

Printre colaboratorii anunțați nu s-au numărat toți cei care au promis colaborare, poate și din cauza iernii, dar și-au onorat promisiunea Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului, prin Protopopul de Vișeu Dinu Brici, preotul Adrian Vulpe, reprezentând Protopopiatul Vișeu, iar preoții Vasile Luțai și Ilie Savu, Mănăstirea Ortodoxă Petrova.

În numele Muzeului Maramureșean Sighetu Marmației, a vorbit cercetătorul științific Ioan Boroica care a prezentat câteva portrete de cărturari maramureșeni contemporani cu Mihai Eminescu, iar muzeograful Vasile Timur Chiș, reprezentând și Centrul de Ecologie și Turism Maramureș, a expus lucrarea „Românii maramureșeni din Transcarpatia, Ucraina”, fiind totodată și fotoreporterul manifestării. Generalul (r) dr. Alexandru Leordean a venit ca lider al Asociației „Fiii Leordinei” din Leordina” și cercetător în domeniul eminescologiei. La ediția din acest an al manifestărilor petrovene a prezentat sintetic conținutul unei conferințe intitulate „Problema evreiască în concepția eminesciană”. Alexandru Leordean este și un membru de bază al grupului „Noblețea Marginii” de la Petrova, ca doamna Măricuța Petrovai, care a creionat conținutul viitoarei sale conferințe intitulate „Eminescu pedagog”. Importanța temei s-a putut ușor constata din câteva citate aparținând lui Eminescu, din care rezultă că școala românească actuală se confruntă cu aceleași lipsuri pe care le-a avut atunci când poetul era revizor școlar. Despre „Elie Miron Cristea, întâiul eminescolog român”, a vorbit poetul Ion Petrovai, uimind asistența cu faptul că întâiul patriarh al României Mari fost și primul cercetător de nivel academic al vieții și operei lui Mihai Eminescu, despre care a realizat o teză de doctorat în limba maghiară la Universitatea din Budapesta.

Programul „Manifestărilor Eminescu 2026 ediția a 50-a” a debutat duminică 11 ianuarie 2026, ora 12.00, la Parohia Ortodoxă „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Petrova, unde preotul paroh Ion Petrovai, după Sfânta Liturghie, a făcut un parastas de pomenire a celor care au slujit de-a lungul timpului Binele, Adevărul și Frumosul în Petrova și au rămas „umbre pe pânza vremii”.

Joi, 15 ianuarie 2026, ora 12.00, la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Petrova, păstorită de preotul Petru Florin Pop, un sobor format din preoții Vancea Gavriș, Adrian Vulpe, Ilie Savu, Petru Florin Pop, având protos pe protopopul de Vișeu Dinu Brici, a săvârșit parastasul de pomenire a Voievodului Limbii Române Mihai Eminescu, patronul spiritual al cenaclului petrovean ai cărui membri, asistând la ceremonial, au rostit poate în gând „Memento mori”. Primarul Petrovei, economistul Palcuș Gheorghe Grigore a adresat un cuvânt de salut participanților la Manifestările Eminescu ediția 2026, preotul paroh Petru Florin Pop a urat bun venit la praznicul petrovean, iar părintele protopop Dinu Brici a rostit un miezos cuvânt de învățătură. Invitații și gazdele s-au deplasat la Căminul Cultural „Adrian Dohotaru” Petrova, unde s-a vernisat expoziția de pictură „Semne identitare” a artistului vizual Ioan Borlean. Înainte de vernisaj au ajuns la manifestare secretarul de stat Bogdan Ștețco și subprefectul Rudolf Stauder, iar moderatorul manifestării, Ion Petrovai, a prezentat asistenței pe distinșii oaspeți, a vorbit despre expoziție și a dat cuvântul celor care au dorit să opineze despre lucrările din expoziție. S-au cerut lămuriri autorului despre piesele expuse și, între alții, domnul subprefect a lăudat strădania primarului care face tot ce se cuvine în comunitatea care l-a ales în fruntea sa. În acest cadru s-a lansat cartea „Prietenii copilăriei mele” având ca autor pe prof. dr. Monica Roman-Decean. Despre autoare și activitatea de cenaclistă a acesteia a vorbit președintele cenaclului dr. Ion Petrovai, iar despre carte au opinat câțiva dintre cei prezenți. Doamna profesor Măricuța Petrovai a prezentat lucrarea „Jurnal eminescian 12” cuprinzând activități din concursul regional de creație, recitare și interpretare organizat de Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Satu Mare, coordonatoare profesor dr. Diana Petrovai.

Participanții au fost invitați la expozițiile din sălile Bibliotecii comunale Petrova care este în clădirea căminului cultural și toată lumea a fost omenită cu ceai, cafea, gogoși și plăcinte. După ce au admirat expoziția „Vreme trece, vreme vine”, participanții au fost invitați în sala de spectacole a căminului cultural pentru a urmări spectacolul elevilor Liceului Tehnologic „Alexandru Filipașcu” Petrova „Laudă Voievodului Limbii Române”, care a cuprins versuri și cântece pe versuri eminesciene.

Iubitorii creației eminesciene s-au așezat la masa rotundă din sala de ședințe a căminului cultural și, sub deviza „O, adevăr, sublime!”, profesorul dr. Ioan Dorel Todea a susținut conferința „Dimensiunea religioasă și metafizică în opera lui Mihai Eminescu”. Moderatorul Ion Petrovai a invitat la dezbatere pe cei prezenți și, dacă doresc, să-și exprime opiniile despre cele văzute la Petrova și să facă unele propuneri pentru activitatea culturală a comunității petrovene.

Primul care a luat cuvântul a fost prof. univ. dr. și inventator Ștefan Marinca. După ce a remarcat harul actoricesc al conferențiarului, a precizat că Eminescu a știut că se sacrifică, a fost conștient de valoarea sa, iar versurile din „Luceafărul” sunt grăitoare în acest sens. Știindu-l un bun recitator din Eminescu, membrii grupării petrovene l-au rugat pe domnul Marinca să recite o poezie. Considerând-o ca o creație-testament a poetului, cel invitat a recitat poezia Rugăciunea unui dac. Doctorandul Lazăr Năsui a afirmat că tema conferinței se adresează mai mult teologilor, care sunt cei mai în măsură a o aborda cu temeinicia cunoașterii specialității. A sugerat domnului Ioan Boroica să-l cuprindă în cercetarea sa și pe Arteniu Anderco care era o mare speranță a Maramureșului Voievodal, dar a murit foarte tânăr. Tatăl acestuia, Alexiu Anderco, i-a dăruit lui Nicolae Iorga o carte rară cu foițe de aur, iar istoricul l-a răsplătit pe borșean publicând jurnalul fiului său rămas în manuscris.

Arhitectul Dorel Cordoș a considerat că este ceas aniversar la Petrova prin ediția de acum a activităților petrovene. A felicitat edilii locali pentru ce au reușit să facă în plan gospodăresc. Apoi a zis să dea Dumnezeu ca tinerii să meargă mai departe după ce au stat alături de noi. A apreciat că este frumos ceea ce s-a prezentat și o evoluție în tot ce s-a realizat. S-a declarat emoționat de ceea ce au prezentat copiii și a urat celor din Grupul de la Petrova succes, îndemnându-i să meargă mai departe, cu speranța că li se vor alătura și alți iubitori de cultură.

Scriitorul Gavril Ciuban a ținut să precizeze că, înainte de toate, este membru al Cenaclului „Andrei Mureșanu” din Vișeu de Sus și apoi membru al Uniunii Scriitorilor. A citit un poem dedicat lui Eminescu și a depănat amintiri de la cenaclul petrovean.

Sculptorul Ioan Pop Vereta a precizat că Ioan Borlean trebuie să vorbească în numele artiștilor plastici, fiindcă este mai vorbăreț și i-a dat cuvântul. Pictorul a mărturisit că este bucuros de ce se vede la Petrova. A mulțumit domnului Ion Petrovai că l-a îndemnat să facă atât expoziția de la Sighetu Marmației, cât și cea de la Petrova, comandând împreună cu generalul Leordean Alexandru câteva lucrări. Preotul Vancea Gavriș a mărturisit că domnul Simion Iuga l-a mandatat să vorbească în numele Asociației „Bogdan Dragoș” și el se conformează propunerii. Și-a exprimat regretul că demnitarii prezenți la manifestări se rezumă la promisiuni și uită apoi să le dea viață, așa cum au promis.

Preotul Pop Florin Petru a mărturisit că se gândește cu emoție la cei 50 de ani pe care el încă nu-i are, iar la Petrova s-au făcut atâtea lucruri frumoase, pentru care tinerii nu pot decât să mulțumească seniorilor pentru curajul și îndemnul acestora de a merge mai departe. Preoților le revine sarcina de a se ruga pentru participanții la manifestări și pentru copiii de pe scenă. Doamna director al liceului petrovean, Viorica Nistor, și-a exprimat speranța că va mai colabora cu domnul Ion Petrovai, aducându-i pe scenă pe copiii Petrovei. I-a mulțumit pentru ceea ce a făcut și face, dorindu-i succes în viitor.

Juristul Gheorghe Botiș, președintele Asociației „Tisa” din Sighetu Marmației, a ținut să precizeze: „Sunt colonel pe viață și nu în rezervă! Îl felicit pe domnul Ion Petrovai și mulțumesc celor ce m-au adus în Grupul de la Petrova pe care eu l-am botezat «Noblețea Marginii»”.

Doamna profesor Marieta Roman a mărturisit, printre altele: „Am fost la începuturile cenaclului petrovean și mi-am îmbogățit cultura cu tot ceea ce s-a spus despre Eminescu. Îi felicit pe toți cei care au prezentat materiale și, fiindcă peste râul Vișeu în localitatea Crasna sunt încă sărbători pe stil vechi, vă rog să-mi permiteți să rostesc creația eminesciană Colinde”. A recitat-o, spre bucuria asistenței.

Doamna inginer silvic Țiplea l-a scuzat pe soțul domniei sale Ioan Țiplea care este bolnav; precizând că acesta este cenaclist din clasele gimnaziale și a menționat: „Ce-am văzut și am auzit aici este foarte frumos. Eu și soțul meu putem doar afirma că am păstrat verzi codrii lui Eminescu”.

Doamna profesor Ileana Cozlean, fostă elevă creatoare din prima generație a cenacliștilor, a precizat că este bucuroasă de nivelul la care a ajuns cenaclul și speră să meargă mai departe.

Tânărul teolog Ion Iustin Fodoruț din Baia Mare a ținut să precizeze: „E o minune că faceți ceea ce faceți de 50 de ani. Eu reprezint generația tinerilor care promovează tradiția în Maramureș și la Oaș. Pentru noi, prietenia, viața și tradiția sunt valori supreme. Vrem să promovăm cultura Maramureșului și a țării prin cei 100 de membri ai asociației din care fac parte”.

Medicul Ioan Draga, scriitor din Arad, a făcut 450 de kilometri ca să poată rosti: „Aici la Petrova Eminescu este cunoscut până la suspinul manuscriselor sale. Propun să ducem mai departe responsabilitatea de a cultiva, precum Eminescu, limba română”.

Președintele Comisiei de cultură din cadrul Consiliului local Petrova, educatoarea Diana Savu Ciopac, cenaclistă din anii de gimnaziu, a mărturisit: „Am primit dragostea de Eminescu de la domnul Ion Petrovai și de la doamna Măricuța Petrovai care m-au învățat temeinic limba română. Cât mă țin puterile fac față și solicitărilor funcției de consilier local și, în această calitate, am făcut demersuri ca fiecare elev care a fost astăzi pe scenă să plece acasă cu o cărticică făcută chiar de el”.

Consilierul local Maria Cocâcă a mărturisit: „Sunt mândră că sunt gazdă la un astfel de eveniment și la acest nivel. Mulțumesc tuturor colaboratorilor și în special domnului Ion Petrovai, cu speranța că vom fi împreună și la a 51-a ediție a Manifestărilor Eminescu. Țin de asemenea să aduc mulțumiri domnului primar că ne susține și ne-a asigurat condiții excepționale pentru activitățile pe care le vom desfășura în viitor”. Bibliotecara comunală Mihaela Pop, scuzându-se că este emoționată, a putut totuși să spună: „Mulțumesc domnului primar pentru condițiile pe care mi le-a asigurat în activitatea cu cartea, iar pe domnul Ion Petrovai îl felicit pentru tot ce a făcut și face pentru Petrova”. Preotul Ilie Savu, recunoscând că este cel mai tânăr participant la manifestarea semicentenară, a rostit: „Dumnezeu să vă ajute tuturor!  Prin tot ceea ce ați făcut și faceți ați adus flori de recunoștință pentru Eminescu. La ceas aniversar, pentru cenaclul petrovean nu pot dori decât să fie multe alte ediții precum cea de acum”. Directorul Vasile Cozlean, cenaclist de patru decenii, a ținut să rostească următoarele: „După câte s-au spus aici nu prea rămân lucruri noi de zis. Eu voi spune totuși povestea mea. Am venit profesor în Școala Generală Petrova și am ieșit la pensie de la Liceul Tehnologic «Alexandru Filipașcu» Petrova. Această schimbare s-a datorat profesorului Ion Petrovai care a făcut demersurile legale necesare ca unitatea școlară să-și schimbe statutul. Astăzi nu mă pot abține să nu vă mărturisesc că sunt mândru că am fost dirigintele primarului de azi al Petrovei”.

Preotul poet Vasile Luțai își amintește de întâlnirile literare din tinerețea sa fără lumină electrică, ci cu lumânări aduse de părintele Vulpe de la Parohia Petrova. Reține că niciodată, în 50 de ani, petrovenii n-au trecut de ziua lui Eminescu de la 15 ianuarie a fiecărui an. Prin aceste adevărate privegheri, s-a trecut, ajungându-se la sărbătoarea de astăzi pe care și-o dorește vie și în viitor.

Protopopul emerit de Vișeu, Grigore Andreica, după ce și-a arătat nemulțumirea față de cele ce se petrec în Parlamentul României, unde aleșii noștri nu trebuie să voteze legi potrivnice românilor care sunt peste măsură de răbdători și niciodată antisemiți, referindu-se la domnul Ion Petrovai, a mărturisit că el știe că este greu să începi ceva, dar este mult mai greu să menții. „Dacă nu va apărea cineva ca Ion Petrovai, nu știu ce va fi cu cenaclul astăzi semicentenar. Atunci lumea își va aminti că a fost un om cu părul mare care făcea lucruri deosebite”.

Lazăr Năsui, făcând apel la amintiri, a spus printre altele: „Domnul Ion Petrovai era cenaclist la Vișeu de Sus și recita impresionant, astfel că m-a dus către literatură, deși sunt inginer. Am rămas în Cenaclul «Andrei Mureșanu» și, pe lângă creații literare, am prezentat și personalități de marcă din Maramureșul Voievodal”.

Animatorul cultural Simion Iuga din Săliștea de Sus a constatat că manifestarea petroveană este în progres de la o ediție la alta. L-a felicitat pe domnul primar al Petrovei pentru condițiile asigurate cetățenilor care doresc să promoveze cultura. S-a bucurat că ediția din acest an al manifestării a avut mai mulți participanți. S-a declarat bucuros că în această ediție s-a implicat școala, fiindcă, peste ani, copiii vor fi cei care vor reprezenta atât Săliștea de Sus, cât și Petrova.

A prezentat revista Semnal și a invitat pe cei interesați să trimită materiale spre publicare. Văzând că domnul Ion Petrovai își ia notițe, l-a invitat să-i trimită o cronică spre publicare.

Profesorul dr. Ioan Dorel Todea a ținut să precizeze: „Maramureșul Voievodal are câteva evenimente care conturează personalitatea unui om, cum  este și bunul meu prieten Ion Petrovai în Petrova, care face bine ceea ce face. De o vârstă cu cenaclul petrovean, dar și mai tinere, sunt și alte manifestări în Maramureș precum Festivalul de poezie, Festivalul datinilor și Festivalul medieval de la Sighetu Marmației, Noaptea Viflaemelor la Vișeu de Sus, Sânzâienele la Borșa și altele”.

Timpul fiind mult înaintat, ora 17.00, moderatorul a mulțumit tuturor participanților, dar și sponsorilor, precum managerul sighetean Ioan Bilașcu, fiu al Petrovei, și a dat cuvântul primarului Petrovei, Gheorghe Grigore Palcuș. Invitându-l să pună punct simpozionului, acesta a spus: „Am fost onorat să vă am alături de Ziua Culturii Naționale. Ediția din acest an a Manifestărilor Eminescu a fost una aniversară, având 50 de ediții cu dovezi și acte în regulă. Eu cred că manifestarea este un reper pentru cultura română. Vă îndemn pe toți cei care ne-ați onorat cu prezența și participarea cărturărească să fim alături de domnul Ion Petrovai căruia îi mulțumesc pentru tot ce a făcut pentru Petrova, pe care îl felicit și îl asigur de tot sprijinul meu în viitor”.

Toți participanții la sărbătoare au schimbat încăperea în care s-a desfășurat simpozionul cu alta unde era amenajată o masă „ca la mama acasă”, pregătită de  salariații Primăriei Petrova.

 Profesor dr. Ion Petrovai

 General (r) dr. Alexandru Leordean