„Laserul de la Măgurele”

Săptămâna trecută, proiectul „Laserul de la Măgurele” a fost exclus din consorțiul științific ELI-EIRC. Practic, UE și statele membre ale consorțiului au ales să renunțe la investiția de 320 milioane euro, alocată acestui proiect. În acest context, Gazeta de Maramureș vă prezintă în exclusivitate povestea laserului de la Măgurele, spusă chiar de „părintele” acestui proiect unic, Acad. Nicolae Zamfir.

Articolul prezintă Centrul de cercetare științifică Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) la București-Măgurele, „laserul de la Măgurele” cum este  cunoscut în presă și în societate.
 

Acad. Nicolae-Victor Zamfir
Director Proiect ELI-NP (2012-2020)
 

1. Scurt Istoric
 

Povestea ELI (Extreme Light Infrastructure) a început în anul 2006, odată cu includerea acestui proiect printre cele 36 de megaproiecte de infrastructură de cercetare științifică din Europa în prima foaie de parcurs (roadmap) a European Strategic Forum for Research Infrastructure (ESFRI). Profesorul Gerard Mourou, proas­păt întors în Europa din Statele Unite, a coagulat comunitatea europeană de fizică și ingineria laserilor să depună un proiect vizând construcția în Europa a unui laser de 100 PW, de sute de ori mai puternic decât orice laser existent în acel moment în lume.  Propunerea se baza pe metoda Cirped Pulse Amplification, pusă la punct în anul 1985 la University of Rochester de prof. Mourou împreună cu studenta sa, Donna Strickland, pentru care au primit Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2018 („for their method of generating high-intensity, ultra-short optical pulses”). În februarie 2008, la Ambasada României de la Paris a fost lansat Proiectul ELI-PP (Extreme Light Infrastructure – Preparatory Phase), finanțat de  Comisia Europeană,  cu scopul de a defini pașii concreți în vederea implementării Proiectului ELI. Menirea Proiectului ELI-PP a fost stabilirea cazului științific al noii infrastructuri și amplasamentul acesteia.

În luna decembrie 2008, s-a stabilit ca România să candideze ca gazdă a noii infrastructuri de cer­cetare ELI. S-a considerat că cerce­tarea științifică de fizică românească și-a revenit în anii după 2005, după ce simțise din plin vicisitudinile tranziției de după Revoluția din decembrie 1989, și că este pregătită să găzduiască o astfel de infra­struc­tură.  Numai o infrastructură de anvergură internațională poate asigura perspectivele stabile care să asigure dezvoltarea domeniului pe termen lung. Astfel, România și-a depus candidatura alături de alte 4 state: Germania, Franța, Republica Cehă și Ungaria. România a făcut propunerea ca în programul științific al viitorului ELI să fie incluse și cercetări de fizică nu­cleară. Forța exercitată de câmpul electromagnetic generat de un laser de mare putere la interac­țiu­nea cu materia acționează asupra particulelor constituente imprimându-le o energie extrem de mare și pot conduce la studii de fizică nucleară inedite. Argumentul României de a găzdui o astfel de infrastructură a fost că dispune la Măgurele de expertiză și tradiție în ambele domenii ale fizicii. România a fost a patra țară din lume în care s-a construit, în 1964, un laser, iar în domeniul nuclear Măgurele cu acceleratoarele de particule și Reactorul Nuclear a fost încă din anii `50 punctul de plecare al programului nuclear național.  
Cu toată împotrivirea unor re­prezentanți, mai ales ai Cehiei, candidatura României a fost admisă și Comitetul de coordonare (Steering Committee) al ELI-PP a hotărât, în octombrie 2009, ca ELI să fie o infrastructură distribuită în 3 locații, la Praga - Dolni Brezane (ELI-Beamlines), Szeged ( ELI Attosecond Light Pulse Source  ELI-ALPS) și București - Măgurele (ELI-Nuclear Physics ELI-NP), hotărâre care a fost apoi aprobată în decembrie 2009 de miniștrii cercetării din statele Uniunii Europene în cadrul Consiliului Competitivității al Comisiei Europene.

2. Proiectul ELI-NP
 

În anii 2010-2011, s-au elaborat documentele în vederea imple­mentării Proiectului: programul științific al noului centru, studiul de fezabilitate, studiile și autori­za­țiile necesare demarării con­s­truc­ției, autorizația de mediu, proiectul tehnic al construcțiilor și aplicația pentru proiect european finanțat din fonduri structurale.
În scopul definirii programului științific au fost organizate o serie de workshop-uri, seminarii și întâlniri cu cercetători din țară și din marile laboratoare din lume, cu specialiști în fizica și ingineria laserilor și cu experți în fizică nucleară. În figura 1 este prezentată o imagine de la unul din aceste workshop-uri.
S-a stabilit, de asemenea, ca centrul de fizică nucleară al ELI să dispună și de un fascicul gama de mare intensitate, gama fiind tot o radiație electromagnetică, ca și fasciculul laser, deși fotonii gama sunt de un milion de ori mai energetici decât fotonii de lumină vizibilă generați de laser. S-a stabilit ca centrul ELI-NP să aibă și rolul de a uni comunitatea știin­țifică din domeniul fizicii și ingineriei laserilor cu cea din fizica nucleară. Misiunea principală a ELI-NP este să folosească mij­loacele și tehnologiile fizicii nucleare în caracterizarea interacției laserului de mare putere cu materia.
În cadrul acestor întâlniri s-a stabilit programul științific al viitorului centru atât în ceea ce privește cercetarea fundamentală, cât și cea aplicativă.  
Pentru monitorizarea imple­men­tării programului științific a fost stabilit un Comitet internațional (International Scientific Advisory Board) format din 21 de perso­nalități din lume, cercetători de vârf și conducători ai unor mari laboratoare de cercetare.

Figura 1:  Prof. Gerard Mourou la workshop-ul  ELI-NP: THE WAY AHEAD, Măgurele, martie 2011
 

În ianuarie 2012 a fost înaintat Comisiei Europene Proiectul ELI-NP în valoare de 286 mil Euro. Ulterior, în 2015, a fost suplimentată valoarea proiectului la 310 mil euro, incluzându-se o extensie a clădirii ELI-NP către clădirea fostului Reactor Nuclear de cercetare și o nouă cale de acces. A urmat o perioadă intensă de discuții cu Comisia Europeană – DG Regio, care a condiționat aprobarea proiectului de asumarea, de către Guvernul României, a susținerii proiectului atât în ce privește implementarea, cât și sub aspectul sustenabilității proiectului. În urma scrisorii reprezentanților guvernamentali de a susține operarea viitoarei facilități cu cel puțin 30% din costuri, Proiectul a fost aprobat de către Comisia Europeană pe data de 18 septembrie 2012 ca un proiect ‚punte’ traversând două cicluri de finanțare prin fonduri structurale prin Programul Opera­ţional Sectorial „Creşterea Com­pe­titivităţii Economice”, iar în decembrie 2012 a fost semnat contractul de finanțare cu Ministerul Educației și Cercetării – Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică.
Implementarea proiectului, construcția Centrului ELI-NP, a vizat mai multe componente:
- construcția clădirilor,
- cele două echipamentele majore: sistemul de laser de mare putere și sistemul de fascicul gama de
energie variabilă
- ansamblurile experimentale
- formarea echipei.
S-a stabilit că cele două echipamente majore solicită expertiză tehnică și managerială deosebite și se vor organiza licitații deschise pentru atribuirea contractelor de execuție a acestor echipamente. Ansamblurile experimentale, con­cep­ție, proiectare, construcție, se  reali­zează de echipa ELI.
 

2.1 Construcția
 

În urma unei licitații publice des­chise câștigate de Asocierea for­mată din S.C. Strabag S.R.L., Ed Zublin AG și Strabag Sp. Z.o.o, în iunie 2013 a început construcția.
Întreaga construcție a costat 79,7 mil. euro, a fost finalizată în 3 ani și constă în 3 seturi de clădiri pe o suprafață totală de 33.000 m2: clădirea administrativă, incluzând birouri ale personalului de cer­cetare, casa de oaspeți (clădire cu 35 de camere) pentru cercetătorii ce vin la experimente și o cantină (figura 2) și clădirea specială, dedicată găzduirii echipamentelor și realizării experimentelor (figura 3). Aceasta din urma include o zonă dedicată Sistemului de laser de mare putere, zona Sistemului de fascicul gama de energie variabilă, ariile experimentale și laboratoare. În figura 4 este prezentată schema generală a clădirii experimentelor.

Figura 2:  Clădirea birouri, casa de oaspeți, cantina
 

Figura 3:  Clădirea experimentelor
 

Figura 4:  Schema generală a clădirii experimentelor


Construcția este o realizare tehnică deosebită, fiind, datorită unor caracteristici speciale necesare func­ționării echipamentelor ex­pe­ri­men­tale extrem de sensibile, una dintre cele mai avansate  tehno­logic din lume.
Echipamentele experimentale pre­vă­zute pentru viitorul centru au impus parametri extrem de restrictivi: protecție radiobiologică, pro­tecție la câmp electromagnetic, stabilitate deosebită în presiune, umiditate și temperatură.
Puterea necesară menținerii acestor parametri într-un volum de peste 270.000 m3 se ridică la 6 MW iar soluția aleasă a fost ener­gie „verde”. Puterea este furnizată de un vast sistem geotermal format din peste 1000 de puțuri (cel mai vast sistem geotermal din Europa) printr-un sistem închis de cir­cu­lație a agentului termic. Un sistem sofisticat de pompe și schimbă­toare de căldură asigură menți­nerea temperaturii dorite în în­tre­gul complex folosindu-se tem­peratura geotermală de la 120 m adâncime.
O altă caracteristică importantă este stabilitatea la vibrație, echipamentele majore necesitând, pentru a funcționa la parametri optimi, o stabilitate la vibrații de sub 1µm. Pentru a satisface această cerință, platforma pe care se află echipamentele este complet decuplată de restul clădirii, astfel încât orice vibrație din interior sau exterior să fie transmisă platformei în mod uniform, cu scopul ca întreaga platformă de 2000 de mp să nu vibreze diferit de la un colț la altul. Toată platforma de 120.000 de tone de beton stă pe 1060 de arcuri  și amortizoare.
Construcția, clădirile au fost fina­lizate în luna mai 2016, iar testarea tuturor parametrilor clădirii s-a finalizat cu succes în septembrie 2016.
 

2.2 Sistemul de laseri de mare putere
 

Pentru construcția sistemului de laser de mare putere s-a ales metoda Chirped Pulse Amplification (CPA) descoperită în 1985 de către Gérard Mourou și Donna Strickland. Pe scurt, metoda CPA constă în creșterea puterii laserului cu evitarea topirii elementelor optice de concentrarea enormă de lumină: mai întâi se lungește pulsul laser, se amplifică, se trece prin tot sistemul optic fără să-l distrugă și la sfârșit se compresează, tre­cându-se de la nanosecunde la femtosecunde. Deci se compre­sea­ză numai la sfârșit, după ce trece prin tot sistemul și se atinge întreaga putere numai la final, când fasciculul interacționează cu materia.

Sistemul de două brațe, fiecare de 10 PW,  a fost construit de Firma Thales. Contractul, în valoare de 61,5 mil euro, a fost atribuit în urma unei licitații publice deschise.
Echipa Thales, condusă cu com­petență și profesionalism de François Lureau, a reușit o reali­zare tehnică remarcabilă.
În figura 8 este prezentată o ima­gine de ansamblu a Sălii Laser,  în figura 9 Sistemul de Laser de mare putere, iar în figura 10 Sistemul de generare a fasciculului laser (front end).
Construcția sistemului laser de mare putere a implicat realizarea unor componente premiere tehnice mondiale: cristalul de Ti:Sa de 20 cm diametru (dimensiunea maxi­mă anterioară era un cristal de 12 cm diametru) (figura 11), laserele de pompaj de mare energie (figura 12), compresoarele de dimensiuni impresionante destinate compri­mării pulsurilor laser de energie mare de la ns la fs (figura 13) cu rețele cu difracție (gratings).

Figura 5. Imagine de ansamblu a sălii laser

Figura 6. Sistemul de laser de mare putere
 

Figura 7. Sistemul de generare a fasciculului laser (front end)
 

Capabilitatea Sistemului Laser de a furniza pu­terea nominală de 2x10 PW a fost demonstrată la data de 13 martie 2019. În martie 2020 a a început primul experiment cu fasciculul laser de 100 TW (figura 8).

Figura 8. Sala de comandă a Sistemului de Laser de mare putere în momentul primului experiment
 

Pulsul laser a fost transmis prin întregul sistem până la ariile experimentale, în data de 19 august 2020, fasciculul fiind stabil și reproductibil.
În figura 9 este prezentat Sistemul de Transport al Fasciculului laser de 10 PW spre ariile experimentale.

Figura 9. Sistemul de transport al fasciculului laser
spre ariile experimentale

În Figurile 10-12 sunt prezentate camerele  dedicate studiului interacției fasciculului laser cu materia.

    Figura 10. Zona experimentală dedicată studiului interacției cu materia a fasciculului laser de 100 TW

Figura 11. Zona experimentală dedicată studiului interacție           Figura 12. Camera de interacție dedicată studiilor
cu materia a fasciculului laser de 1 PW                                                de fizica nucleară cu fasciculul de 10PW


Centrul ELI-NP dispune de cel mai puternic sistem laser din lume: 2x10 PW (1PW= 1015W), 20 mi­lioane de miliarde de wati, echivalentul a 10% din întreaga putere a Soarelui pe Pământ. Este pe primul loc într-o adevărată „cursă” a laserilor de mare putere, la care participă, prin diverse proiecte, toate țările cu expertiză în fizica și ingineria laserilor: Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Rusia, China, Japonia.

Cu ocazia atingerii puterii maxime Academia Română a felicitat echi­pa de cercetători de la ELI-NP:
«Academia Română salută excep­ționala performanță realizată miercuri, 19 august 2020, de către Centrul ELI-NP, eveniment știin­țific care plasează România în topul cercetării mondiale.
În data de 19 august 2020, la ora 14:37, a fost tras primul puls laser de 10 PW, cea mai mare putere din lume a unui fascicul laser. Acțiunea se înscrie în seria testelor de anduranță pentru sistemul de transport al fasciculelor laser. În cursul acestor teste au fost trase 33 de pulsuri cu o putere între 3 și 10 PW de-a lungul unei ore, ceea ce a demonstrat robustețea sistemului laser de la ELI-NP Măgurele. În acest experiment a fost implicat întregul sistem laser de la ELI-NP: amplificatoare, compresor, sistem de transport laser.

La eveniment au participat, prin teleconferință, profesorul Gérard Mourou, laureat al Premiului No­bel pentru fizică în 2018 și membru de onoare al Academiei Ro­mâne, și o serie de oficialități din Guvernul României și cerce­tători din alte centre din lume.
La finalul testelor, profesorul Mourou, pe a cărui tehnică de amplificare se bazează sistemul laser de la Măgurele, a declarat: „În momentul de față, România este la vârful cercetării. Este un moment istoric. Ne aflăm la vârful științei laserelor. (…) Este frumos la acest proiect și faptul că pune împreună toți acești oameni buni în aceeași echipă, să lucreze pentru același țel. Trebuie să mulțumim Ro­mâniei, Franței (…) și Europei.“
Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume în domeniul laserelor de mare putere, este coordonat, încă de la înființare, în anul 2012, de academician Nicolae Victor Zamfir, președintele Secției de științe fizice din Academia Română.

Academia Română felicită întreaga echipă de cercetători impli­cați în acest proiect de mare anvergură științifică și susține continuarea dezvoltării lui pe platforma de la Măgurele, locul unde s-au obținut mai multe rezultate elocvente, care au culminat cu generarea celei mai mari puteri a unui laser și care a propulsat România în centrul atenției co­munității științifice inter­na­ționale.»
 

2.3 Sistemul de fascicul Gama de energie variabilă
 

Soluția propusă de comunitatea științifică a fost de generare a unui fascicul gama prin împrăștierea Compton a unui fascicul de fotoni generat de laser pe un fascicul de electroni accelerați. La data de 4 octombrie 2019 a fost semnat contractul de furnizare a unui nou sistem gama, cu Lyncean Techno­logies Inc. (US), în valoare de 42 mil. euro, cu termen de livrare 2023. Sunt astfel create premizele ca Proiectul ELI-NP să fie implementat în totalitate în cadrul actualului ciclu de finanțare a fondurilor structurale și în bugetul aprobat al proiectului.
 

2.4 Ansamblurile experimentale
 

În perioada 2012-2014 au avut loc 5 workshop-uri  dedicate programului științific al ELI-NP, la care, alături de echipa ELI-NP, au participat zeci de specialiști din întreaga lume. Acestea, având ca temă programul experimental de la ELI-NP, au urmărit definirea configuraţiilor spaţiilor destinate experimentelor, pornind de la pro­punerile de experimente primite de la comunitatea științifică inter­națională. Workshop-urile au be­ne­ficiat de o largă participare naţională și internațională, formându-se grupuri de lucru pentru fiecare categorie de experimente ce urmează a fi efectuate la ELI-NP la începutul perioadei opera­ţionale. Acestea au constituit pre­­misele de bază ale elaborării me­moriilor tehnice detaliate (Technical Design Reports) pentru dotările necesare, proces, deosebit de complex, care a beneficiat de conlucrarea strânsă dintre gru­purile de cercetare din cadrul Proiectului, conduse de cercetători de renume pe plan internațional, reprezentanți de marcă ai co­munităţii ştiinţifice internaţionale, experţi și instituţii de cercetare de vârf din Europa și din lume. Discuțiile s-au axat pe tipul de experimente care se vor face folosind cele două fascicule unice în lume: fasciculul laser de mare putere și fasciculul gama de mare intensitate. Se vor studia reacțiile nucleare induse de aceste fascicule de fotoni, reacții fotonucleare care vor conduce atât la descoperirea de noi legi ce guvernează interacția acestor fascicule cu materia, cât și la cercetări aplicative inedite, cele mai multe fiind în domeniul biomedical, dar și în managementul materialelor nucleare sensibile.
În clădirea experimentală ELI-NP sunt prevăzute 9 arii experimentale dedicate experimentelor cu fascicule laser, cu fascicul gama și cu ambele fascicule (v. figurile 13 și 14).

Figura 13. Schema generală a ariilor experimentale
 

Figura 14. Imagine din interior a ariilor experimentale
 

În scopul explorării interacțiilor fas­ciculelor de fotoni de mare intensitate cu materia, este esențială de­ter­minarea experimentală a
caracteristicilor radiațiilor și particulelor emise în urma acestor interacții.
În anul 2015 au fost elaborate proiectele aranjamentelor experimentale (Technical Design Reports TDR), constând în proiectele tehnice ale ansamblurilor experimentale și experimentele care se vor desfășura cu aceste ansambluri, unice în lume. Acestea au fost analizate de experți neutri (peer review), analizate şi aprobate de către ELI-NP International Scientific Advisory Board, după care a început  realizarea Aranjamentelor experimentale de către echipa ELI-NP în colaborare cu mari laboratoare din lume. TDR-urile au fost publicate în Roma­nian Reports in Physics vol. 68 S(2016) p. 1-944.
O activitate susținută de cerce­tare-dezvoltare a echipei de cerce­tare a Proiectului, în colaborare cu instituții de cercetare de prestigiu din străinătate, a constat în implementarea conceptului tehnic și tehnologic al sistemelor de detec­ție unicat, prototip.

În figurile 15,16 sunt prezentate o parte din cele peste 20 de ansambluri de detecție.

Figura 15.  ELIADE                               Figura 16. ELIGANT (ELI Gamma Above Neutron Threshold)
(ELI-NP Array of DEtectors)             for Gamma and fast Neutron measurement

 

2.5 Laboratoare
 

Centrul a fost conceput astfel încât să existe toate dotările necesare pregătirii experimentelor.  Există, așadar, o serie de laboratoare: Spectroscopie, Electronică, Prelucrarea Datelor, Dozimetrie, Atelier mecanic și de vid, Optică, Ținte.
Laboratorul de optică, cu accent pe componenta didactică și de perfecționare profesională, este dotat cu tot ceea ce este necesar pentru pregătirea masteranzilor și doctoranzilor.
Laboratorul de ținte este constituit dintr-o serie de echipamente ultraperformante pentru fabricarea țintelor ce servesc la experimente. Dotarea lui corespunde necesi­tăților întrucât țintele (materia cu care interacționează fasciculele laser și gama), gazoase sau solide, sunt o componentă esențială a experimentelor. Caracteristicile lor (grosimi de ordinul milimetrilor, micrometrilor și nanometrilor) sunt extrem de critice în interpretarea măsurătorilor din cadrul experimentelor. În figura 29 este prezentată schema generală a la­boratorului de ținte, iar figura 30 este o imagine a Instalației de depuneri din laboratorul de ținte.

Figura 17. Schema generală a laboratorului de ținte

Figura 18. Instalația de depuneri din laboratorul de ținte

 

2.6 Echipa ELI-NP
 

Una din cele mai importante componente ținând de implementarea Proiectului ELI-NP, dar și de sustenabilitatea viitorului centru de cercetare, a constituit-o și o constituie formarea echipei. Calitatea echipei ELI-NP este o condiție sine qua non a atingerii scopului proiectului, acela al obținerii de rezultate științifice remarcabile având la dispoziție echipamente beyond state-of-the-art. În acest scop,  pozițiile din cadrul centrului au fost ocupate prin proceduri de selecție rigu­roase, concursuri cu publicitate și participare internațională, atât în ce privește candidații, cât și membri ai unor comisii de concurs. Procesul și procedurile de selecție au fost definite și organizate astfel încât să se deruleze fără întrerupere, concomitent cu aplicarea de standarde înalte vizând com­pe­tența candidaților admiși. Aceasta pentru că, marile descoperiri sunt generate de oameni de înaltă ținută profesională. Pentru a se reuși atragerea resursei umane capabile să opereze un astfel de centru complex, unic la nivel mondial, atât Comisia Europeană, cât și Guvernul României au aprobat ca angajații ELI-NP să beneficieze de un nivel de salarizare comparabil cu cel din marile centre de cer­cetare din Europa.
Eforturile de promovare a proiectului ELI-NP, perspectivele și realizările înregistrate au avut efect în ce privește atragerea de specialiști cu nivel ridicat de competență, fiind depuse,
Echipa ELI-NP este formată, în prezent, din aproape 200 de cer­ce­tători, ingineri și tehnicieni, care, sub aspectul locului de prove­niență, aparțin următoarelor trei mari categorii, aproape egale ca pondere: instituții de cercetare din România, români care au revenit din diaspora - de la mari institute sau companii, și străini dintre care, unii, s-au mutat cu familiile în România. Angajații ELI-NP pro­vin din peste 20 de țări ale lumii, din Europa, America sau Asia. Toți au fost și sunt atrași de pers­pectivele științifice și tehnologice pe care le oferă Centrul ELI-NP, de posibilitatea de a lucra într-un centru de cercetare ce este dotat cu echipamente unice în lume, ce pot susține experimente și realizări profesionale fără precedent în lumea științifică.
ELI-NP deja derulează, în colaborare cu mari Universități, progra­me unice de educație și pregătire profesională în fizica și ingineria laserilor și nucleară: cu Universitatea Politehnica Bucureşti,  Programul de master intitulat „Ingineria Laserilor și Acceleratoarelor” și o Școală doctorală dedicată, iar cu Universitatea de Vest din Timi­şoara  Programul de master „In­terac­ţia fasciculelor laser cu materia”.
De remarcat este colaborarea ELI-NP cu Universitatea Tehnică (TU) Darmstadt, prin care este pregătit un cercetător, în cadrul unui program de Fizică Foto­nucleară (Nuclear Photonics), care urmează să obțină abilitarea în cadrul Uni­versității, urmând ca, în 2023, să fie încadrat ca cercetător la ELI-NP, în paralel cu deținerea calității de Profesor la TU Darms­tadt. Beneficiile sunt evidente pentru creșterea competenței per­so­­nalului ELI-NP.

3. Parteneriate Științifice
 

ELI-NP a bifat, în perioada 2013 – 2020, astfel cum s-a preconizat și s-a asumat, o serie de realizări, între care merită menționată crea­rea unui cadru larg de colaborări științifice.
Au fost, astfel, încheiate acorduri de colaborare cu 15 Institute de cercetare și Universități din țară și 68 din întreaga lume.
În luna iunie 2019 Universitatea din Osaka a deschis un birou permanent la ELI-NP.
Workshop-ul „What the Scientific & Business Communities Expect from the Most Powerful Laser in the World” organizat la Hudson Institute, Washington DC, 24 octombrie 2019 (figura 19), cu scopul promovării noului Centru internațional de cercetare știin­ți­fică ELI-NP a constituit un succes în sine: au participat reprezentanți ai factorilor de decizie și finanțare a cercetării științifice din SUA: Departamentul pentru Energie – Department of Energy (DoE), National Science Foundation (NSF), Departamentul pentru Apărare – Department of Defence (DoD), Departamentul de Stat – State Department, Ambasadorul României la Washington și Ambasadorul SUA la București.
Toate acestea sunt de o importanță vitală pentru sustenabilitatea Centrului pe termen lung, calitatea și anvergura experimentelor realizate la ELI-NP în cadrul parteneriatelor cu instituții și laboratoare de prestigiu din lume constituind pre­misele unei evoluții de succes și a menținerii României în liga marilor laboratoare de cercetare ale lumii. Bineînțeles, aceasta cu condiția asigurării și consolidării, la nivel național, a unui cadru pro­pice de funcționare și a predic­tibilității instituționale în ceea ce privește statutul Centrului ELI-NP.

Figura 19. Imagine din timpul Worlshop-ului organizat la Hudson Institute Washington DC în data de 24 octombrie 2019

 

4. Impactul socio-economic
 

Un alt angajament asumat cu ocazia depunerii propunerii de proiect, prin raportare și la regimul sursei de finanțare, a fost cel privind beneficiul la nivel socio-economic al construirii și funcțio­nării unei astfel de infrastructuri de cercetare în România, la Măgu­rele. Evident, deși misiunea revine, cu prioritate, autorităților publice, ELI-NP a inițiat sau a participat la o serie de demersuri având ca obiectiv întărirea cadrului instituțional de colaborare pentru asigurarea realizării impactului socio-economic preconizat, astfel:
Au fost organizate diverse workshop-uri împreună cu Ambasada Marii Britanii, a Franţei, a Repu­blicii Cehe, a Statului Israel, a Japoniei, având ca temă oportu­nitățile create de ELI-NP pentru mediile de afaceri din aceste țări.

A fost constituit „Măgurele High Tech Cluster”  - MHTC cu parti­ciparea institutelor naționale de cercetare, în special de pe Platforma Măgurele, a administrației publice locale (Consiliul Județean Ilfov și Consiliul Local al Orașului Măgurele), IMM-uri inovatoare și unele ONG-uri. Asociația MHTC are în prezent peste 90 de membri.
A fost înființată Asociația „Mă­gurele Science Park”, având ca membri Consiliul Județean Ilfov, IFIN-HH, Primăria Măgurele, Universitatea „Politehnica” Bucu­rești și Universitatea din Bucu­rești, proiectul fiind esențial pentru îmbunătățirea obiectivelor de dezvoltare regională a Fizicii Nucleare și pentru valorificarea eco­nomică a rezultatelor cercetării din întregul campus Măgurele.
Toate demersurile de mai sus constituie premisele de acțiune a autorităților române de a contribui la stimularea impactului firesc pe care construirea unui centru de cercetare de o asemenea anvergură îl generează asupra mediului socio-economic din jur. Se simte, însă, lipsa unei strategii coerente și a mobilizării reale, apte să exploa­teze, în timp util și la maximum, oportunitățile uriașe ale unei ase­menea investiții.
Deși în condițiile campaniei de denigrare a ELI-NP, corelată cu situația pandemică, acțiunile vi­zând vizibilitatea ELI-NP au fost reduse substanțial, în măsura în care ar reînvia dorința reală de a repune ELI-NP în locul care i se cuvine, de mare ajutor ar fi istoricul abundând în astfel de evenimente în cadrul cărora Centrul a fost vizitat, apreciat și promovat, cu impact deosebit în bunul său mers, astfel:
În vederea promovării proiectului în lume, pentru atragerea de spe­cialiști și pentru stabilirea de noi colaborări, ELI-NP a participat la 55 expoziţii internaționale,  inclusiv la Expoziția Mondială Astana 2017, în care a fost emblema României.
În toți acești ani mass-media și publicul larg au susținut cu entuziasm proiectul.
ELI-NP a avut peste 900 de apariţii în mass-media (http://www.eli-np.ro/eli-mass-media.php).
 

5. Concluzii
 

ELI-NP este un proiect fanion al României de dezvoltare a infrastructurii de cercetare de al cărui succes depinde credibilitatea co­munității științifice românești, succes care are potențialul să creeze acea emulație necesară atragerii de noi fonduri, acel entuziasm pentru știință adevărată.