Jenant, mişeilor! Un popor cu „parbrizul” ciupit

În cartea „Tehnici de manipulare”, este descrisă isteria co­lectivă a unui eveniment care a rămas în istorie sub numele de „Epidemia ciupiturilor de parbrize din Seatle”.
Prin anii ’50, ziarele locale din Seattle relatau faptul că mai multe maşini au fost vandali­zate de grupări de huligani. Erau vizate în special parbrizele maşinilor şi era cerut ajutorul Poliţiei.
După mediatizarea cazurilor, o „avalanșă” de plângeri similare au fost raportate Poliției, care
s-a declarat depășită de situație și a cerut sprijin la Washington.
Cazul a ajuns inclusiv pe masa președintelui SUA. Numai că nicio bandă de vandali nu a fost prinsă.
Așa că a apărut un alt zvon, potrivit căruia „ciupiturile” ar fi produse de un praf meteoric sau de căderile radioactive ce au urmat unor testări ale bombei cu hidrogen efectuate cu puţin timp în urmă.
În final, „epidemia” s-a stins așa cum a început, mediatic.
Tot presa a scris că nu era decât o isterie colectivă, cauzată de faptul că oamenii au fost de­terminaţi să se uite cu atenţie la parbrizele maşinilor (întotdeau­na ciupite şi cu bule minuscule), în loc să privească prin ele.
România seamănă tot mai mult cu o mașină al cărei „parbriz” a fost „ciupit”. Problemele și eve­ni­mentele majore încep și se sting mediatic, inclusiv pandemia de coronavirus, iar prioritățile se măsoară în gradul de isterie colectivă.
Nemaiavând răgaz sau înțelep­ciune să privim și să analizăm problemele în ansamblu, con­fundăm realitatea cu declarațiile unor oficiali. De altfel, „in­formați-vă din surse oficiale” a devenit sloganul favorit al acestei perioade.
Pandemia de coronavirus s-a acutizat prin panică mediatică și s-a stins la fel. Ca în bancurile cu Bulă, ca să scapi de stres și să rezolvi problemele, uneori e suficient să închizi televizorul.

Ciudat e că noi, românii, am uitat să privim „prin parbriz” și ne concentrăm la „ciupiturile” de pe el. Așa nu mai suntem atenți la ceea ce contează cu adevărat: drumul pe care mergem.