Jenant mișeilor! Experimentul broaștei fierte

Ai auzit vreodată de experimentul broaștei fierte? Este poate cel mai reprezentativ pentru ceea ce românii trăiesc astăzi.

Se spune că un savant a aruncat o broască într-un recipient cu apă fiartă. Broasca a reușit să își adune toată puterea și energia și a sărit afară din vas, salvându-se astfel de la moarte. Apoi, savantul a pus broasca în apă rece și a pus vasul la foc mic, așa încât apa să se încălzească foarte încet. Ce s-a întâmplat? Broasca a murit, pentru că și-a  folosit energia pentru a se adapta la mediul din ce în ce mai ostil, la căldura din ce în ce mai mare și, astfel, în momentul în care apa a început să fiarbă, broasca a fost atât de extenuată, încât nu a mai avut puterea și energia să sară afară din vas.

Psihologii au preluat această teorie și spun că „sindromul broaștei fierte” e perfect valabil și în cazul omului. Atunci când suntem în fața unei amenințări clare, reacțio­năm prompt: ne revoltăm, fugim etc. Însă, dacă amenințarea este tăcută, oarecum îndepărtată sau de o intensitate suportabilă, ne adaptăm. Ulterior, însă, pentru că ne obișnuim atât de mult cu răul, nu mai avem puterea și energia să mai schimbăm ceva. Nu de­geaba Nicolae Steinhardt spune că: „Neîmpotrivindu-se la timp, omul devine treptat incapabil de a se mai împotrivi vreodată”.

Nouă ni se crește treptat temperatura de suportabilitate prin încălcarea unor drepturi, prin atacuri la valorile fundamentale, toate evident mascate de pretexte frumos ambalate: pro­tecția sănătății, toleranța, diversitatea, pandemia etc. Și le înghițim treptat pe toate, până când ne vom trezi că nimic sfânt nu a rămas neatins: nici țara, nici biserica, nici familia, nici libertatea etc. Atunci, din păcate, vom fi storși de vlagă să mai putem ieși din acest ma­laxor al spiritului și vom muri sufletește.